Sari la conținut

Schimbări de tabere în Parlament. USL, formațiunea majoritară în 2012, a dispărut după un an și două luni

În decembrie 2012, USL a obţinut 395 de mandate, din totalul de 588 de locuri în Legislativ.

Următoarea clasată a fost Alianţa România Dreaptă care cuprindea PDL, Forţa Civică şi PNŢCD. Din totalul de 80 de mandate obţinute de alianţa electorală, democrat-liberalii şi-au adjudecat 74.

La doar un an de la alegeri, liberalii s-au retras de la guvernare. Iar după alegerile europarlamentare s-au aliat cu PDL.

Să nu prelungim un festival de iporcizie.cUniunea Social Liberală nu mai există”, spunea fostul președinte al PNL, Crin Antonescu, în februarie 2014.

Asocierea cu adversarii de altădată - democrat-liberalii - i-a nemulțumit pe unii liberali. Printre ei şi Călin Popescu Tăriceanu, unul dintre membrii fondatori ai PNL şi fost preşedinte al formaţiunii.

Am pornit pe drumul fondării Partidului Liberal Reformator”, declara, în iulie, Călin Popescu Tăriceanu.

Formaţiunea nu este înregistrată nici acum, dar a reuşit să atragă mai mulţi parlamentari ai PNL. Alături de PSD, Călin Popescu Tăriceanu a resuscitat Uniunea Social Liberală, sub forma platformei politice USL 2.0.

De cealaltă parte, parlamentari democrat-liberali au migrat spre Partidul Mişcarea Populară - formațiune susținută de președintele Traian Băsescu.

Aşa se face că, la doi ani de la scrutinul parlamentar, liberalii și democrat-liberalii au pierdut cei mai mulţi aleşi.

PNL are acum 116 deputaţi şi senatori, iar Partidul Democrat-Liberal, 56. Marele câştigător al traseismului parlamentar este PSD, care a câştigat 41 de parlamentari. Iar, PP-DD, care în 2012 avea 68 de parlamentari, şi-a desfiinţat grupul din Senat după ce majoritatea aleşilor au plecat la PSD și UNPR.

Pe final de an se mai anunţă o schimbare - cei 26 de parlamentari UDMR intenţionează să nu mai susţină coaliţia puterii.

„O structurare inedită pentru România post-comunistă. Realitatea electorală din anul 2012 nu mai corespune cu cea politică din anul 2014”, spune analistul politic Alexandru Radu.

Rămâne de văzut dacă majoritatea parlamentară se va menţine până la alegerile din 2016, în condiţiile în care preşedintele ales Klaus Iohannis a sugerat posibilitatea unei schimbări de forţe în Legislativ, în anul care vine.