Sari la conținut
News Alert

Senatul a respins proiectul prin care Dragnea și-ar pierde funcția de președinte al Camerei Deputaților

Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

dragnea tariceanu_George Calin inquam_ sedinta PSD-ALDE-4507

Foto: InquamPhotos/George Călin

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.