Statutul PNL nu-l obliga pe Blaga la demisie. Cutuma și imaginea, da

La doar câteva minute după ieșirea de la DNA Ploiești, Vasile Blaga a anunțat, printr-un comunicat de presă, că își depune demisia din funcția de co-președinte al PNL și din cea de șef de campanie pentru alegerile parlamentare din acest an. Deși nici Statutul PNL, nici Codul Etic al partidului nu conțin vreo prevedere aplicabilă explicit lui, în acest moment, Blaga a acționat pentru a nu afecta și mai mult imaginea PNL. Este suficient de grav ca un partid să aibă unul din lideri implicat într-un dosar penal, dar și mai grav este ca liderul respectiv să se agațe de funcție. În plus, în ultima perioadă, mai mulți membri ai PNL au fost nevoiți să demisioneze pe fondul unor dosare de corupție.

La ieșirea de la DNA Ploiești, Vasile Blaga a declarat că urmează să-și dovedească nevinovăția și că va „acționa în consecință” în ceea ce privește plecarea din partid. „Vă rog să reţineţi că eu sunt garantul respectării statutului şi al tuturor deciziilor partidului. Voi acţiona în consecinţă, nu vă faceţi probleme (...) Eu sunt primul care trebuie să respecte statutul şi pe urmă ceilalţi colegi”, a precizat Blaga. Ulterior, a venit comunicatul privind demisia.

Totuși, nici Statutul PNL, nici Codul Etic al partidului nu conțin vreo prevedere aplicabilă lui Blaga în această fază a dosarului penal.

Statutul spune că nu poate deveni membru al PNL o persoană „condamnată penal pentru infracțiuni de corupție sau alte infracțiuni săvârșite cu intenție”. Deci, pe de o parte, este vorba de intrarea în partid (ceea ce nu este cazul lui Vasile Blaga), pe de alta, de condamnare în instanță (ceea ce iar nu este cazul, în această fază a dosarului).

Câteva paragrafe mai jos, Statutul prevede situațiile în care se poate pierde calitatea de membru al PNL. Iarăși este vorba (art. 22, lit. f și g) de „condamnare penală definitivă”. Tot în Statut sunt prevăzute și sancțiunile aplicabile membrilor partidului. Concret, suspendarea din funcție a membrilor care ocupă funcții de conducere în PNL se aplică „de drept” în cazul dispunerii măsurilor de arestare preventivă sau de arest la domiciliu. Deci, nu și în caz de control judiciar.

Cât despre Codul Etic al PNL, acesta prevede (art. 10): „membrul PNL care în decursul timpului a suferit condamnări penale, a desfășurat activități economice veroase dovedite prin sentințe judecătorești sau a colaborat cu fosta Securitate ca poliție politică, nu vor putea accede în funcții de conducere în structurile partidului, precum și în funcții sau demnități publice la nivel central sau local”. Deci, ajungem iar la sentințe judecătorești.

În ultimele luni însă, mai mulți membri PNL cu probleme penale au fost nevoiți să plece din partid. Cel mai recent caz este al senatorului Andrei Volosevici, fost primar al Ploieștiului, care a trecut de la PNL la ALDE după trimiterea în judecată pentru abuz în serviciu și trafic de influență.

Cât despre o viitoare candidatură a lui Vasile Blaga la alegerile parlamentare, aceasta pare imposibilă prin prisma criteriilor de integritate adoptate de PNL în decembrie 2015. Concret, liberalii au stabilit - fără a introduce Criteriile și în Codul Etic sau în Statut - că nu poate candida o persoană aflată în arest preventiv, arest la domiciliu sau sub control judiciar pentru orice infracțiune comisă cu intenție, respectiv că nu poate candida o persoană împotriva căreia s-a început urmărirea penală pentru fapte de corupție.