Sari la conținut

Supermajoritatea, scutul Puterii în Parlament. Legile care îi protejează de mâna Justiţiei pot reintra lejer în analiza aleşilor

Doar o coaliţie poate înfrânge o altă coaliţie: la un astfel de scenariu pare să fi lucrat preşedintele PSD, Victor Ponta, imediat după alegerile europarlamentare, când a devenit clar că proiectul unificării dreptei este realizabil. Pista Călin Popescu-Tăriceanu - iniţial abandonată - a fost reactivată, iar compania lui Dan Diaconescu - cultivată asiduu, pentru atragerea PPDD într-o alianţă cu PSD. Această strategie îi oferă lui Victor Ponta atât siguranţă pentru candidatura la Cotroceni, cât şi un nou rezervor politic unde pot fi strânşi parlamentarii pentru asigurarea unei supermajorităţi în Legislativ.

Ceea ce vă rog e să respiraţi uşor, să nu facem căldură”, spunea Călin Popescu Tăriceanu, pentru a evidenţia numărul mare de adepţi ai ideii de liberalism promovate de formaţiunea sa.

Foştii colegi din PNL au blamat acţiunile fostului lider: „Domnul Tăriceanu face un lucru complet neelegant într-un stat democratic şi pe care eu nu l-aş face niciodată: contactează, în numele domniei sale, în numele celor pe care i-a racolat deja în structura asta pe care vrea să o genereze acum, ne contactează colegi. Mi-au spus diverşi colegi că sunt momiţi cu tot felul de promisiuni. Vă spun atât: PNL va explica fiecărui coleg că acest moment în care ne aflăm e crucial, că este un moment politic cheie pentru tot ce înseamnă dreapta în România. (...) Cine nu o să înţeleagă să rămână alături de noi, va pleca. Ne vom strădui să convingem că ce facem noi ca PNL mare acum merita toată atenţia lor. Şi lucrul ăsta îl va înţelege şi electoratul din România”, a spus sâmbătă Alina Gorghiu, purtătorul de cuvânt al PNL.

Şi totuşi, până de curând, peste 20 de deputaţi liberali, dar şi deputatul PSD de Satu Mare, Ovidiu Silaghi şi alţi patru senatori au anunţat că se alătură partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu. Cei mai mulţi îşi motivează gestul prin faptul că se simt păcăliţi: „Eu una mă simt minţită. Cu părere de rău, se încheie un capitol din viaţa mea, începe unul nou. Dar de fapt nu este unul nou, pentru că e o continuare a liberalismului din România”, a argumentat Graţiela Gavrilescu.

Aşa că, din toamnă, foştii liberali care îl urmează acum pe şeful Senatului vor vota alături de PSD, PC, UDMR, dar şi PPDD. Atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, majoritatea va putea să îşi treacă liniştită toate proiectele, fie că e vorba de ordonanţe de urgenţă, proiecte iniţiate de Guvern sau legi restante ale Executivului.

Puterea are la dispoziţie în Senat aproape 40 de voturi în plus faţă de Opoziţie. Iar la Camera Deputaţilor, forul decizional în majoritatea actelor normative, situaţia e şi mai relaxată. Aici, Puterea are un plus de 130 de voturi, şi asta fără sprijinul celor din Partidul Liberal Reformator.

Senat:

Putere (PSD, PC, UDMR, PLR): 100 de mandate.

Opoziţie (PNL, PDL): 62 de mandate.

Fără apartenenţă politică: 5 mandate.

Camera Deputaţilor:

Putere (PSD, PC, UDMR, PPDD, minorităţi): 249 de mandate.

Opoziţie (PNL, PDL): 119 mandate.

Neafiliaţi: 36 de mandate.

Total parlamentari: 573

Printre proiectele Puterii programate la dezbatere în toamnă se află şi legea care îi scapă de aleşii locali de incompatibilitate şi de procesele cu Agenţia Naţională de Integritate. Documentul a fost transmis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Traian Băsescu. La fel s-a întâmplat şi cu proiectul privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Şi proiectul de lege privind amnistia şi graţierea ar putea fi scos din sertare şi repus pe ordinea de zi a Parlamentului.

În acest timp, Elena Udrea a anunţat că Mişcarea Populară l-ar putea ataca pe Victor Ponta cu o moţiune de cenzură, motivând că premierul este „o adevărată bombă pentru economia românească”.