Sari la conținut

Test de sinceritate. Ce i-ar spune C. P. Tăriceanu unei familii care pleacă la muncă în străinătate

Spuneți-ne trei nume dintre candidații cu șanse ai partidului dumneavoastră pentru alegerile locale.

Cătălin Drăgușanu, de exemplu, la Piatra Neamț. Mai departe nu aș vrea să fac dezvăluiri atâta vreme cât nu am făcut lansarea candidaților. La Piatra Neamț am făcut acest lucru oficial. De aceea mă abțin să menționez și alte nume. Sigur că avem și alți candidați valabili.

Ce scor v-ar mulțumi la alegerile parlamentare?

Un scor care să fie cu două cifre.

Nu vă rezumați doar la intrarea în Parlament.

Nu.

Cine este cel mai mare adversar al PNL?

Adversarul principal al PNL este timpul. Am pornit această construcție relativ recent, anul trecut în iulie. Pentru a transmite mesajul e nevoie de ceva timp, nu se poate construi chiar așa repede. Ca atare este unul dintre principalii adversari. Al doilea adversar este mentalitatea din societatea românească. Cu toate că am avut anumite puseuri, cum a fost puseul de civism după tragedia de la clubul Colectiv, mi-am imaginat că atunci mulți oameni vor dori să încerce să facă ceva pentru schimbarea semenii lor, pentru societate și să vedem un flux nou, un val de oameni proaspeți, care vor să se angajeze în politică. Din păcate, nu. Cred că maturitatea aceasta civică nu este atinsă încă în România.

Domnule Tăriceanu, v-am întrebat cine este cel mai mare adversar al PNL...

V-am spus, noi ne confruntăm cu problema legată de timp. Mai există o problemă care nu este numai specifică pentru ALDE, este specifică pentru toate partidele: nu văd un val de oameni care să vină, oameni onești, cu competențe, care să dorească să facă politică și care să înnoiască clasa politică. Este un deziderat pe care eu îl am în vedere.

Pe o scară de la 1 la 10, cum îi apreciați pe Dacian Cioloș?

Nu, nu, nu... lăsați... asta...

Liviu Dragnea?

Faceți exercițiul cu altcineva.

Klaus Iohannis?

...

Care credeți că este cel mai mare pericol pentru spațiul Schengen?

Pericolul pentru spațiul Schengen este acest fenomen scăpat de sub orice control migraționist, care pentru țările care au fost afectate pune sub semnul întrebării un set de valori care țin de tradiții, de cultură, de civilizație. Ca om cu vederi foarte deschise, care cred că solidaritatea este un atribut al lumii noastre civilizate, ceea ce se întâmplă în prezent trece dincolo de limitele rezonabile.

Gândiți-vă la o familie care se pregătește în aceste momente să părăsească România, pentru foarte mult timp, poate definitiv. Ce i-ați spune ca să rămână?

Aș spune că viața întotdeauna are și suișuri și coborâșuri, că România, chiar dacă a făcut progrese, au motive poate într-o proporție destul de mare, îndreptăție, să fie nemulțumiți. Dar cred că fără contribuția fiecăruia, fără efortul fiecăruia și abandonând lupta, se gândesc mai bine pentru binele lor, ce nu este neapărat condamnabil, dar țara în care au trăit, au crescut, s-au format, va fi văduvită. Mie mi se pare că este o mare pierdere pentru România fiecare român care pleacă.

Credeți că în anii următori această fugă din țară va fi oprită?

Să nu-i spunem fugă... oamenii profită de libertățile pe care le-am câștigat. Cel mai de preț bun pe care noi l-am obținut după căderea comunismului este libertatea. De ce să condamnăm oamenii dacă vor să profite de aceste libertăți care le-au fost interzise în perioada comunistă? Dar eu cred că avem fiecare o datorie proprie față de țara în care ne-am născut.