Sari la conținut

Traian Băsescu a devenit preşedintele Mișcării Populare

UPDATE. Noul preşedinte a postat un mesaj pe Facebook prin care spune că Am obligaţia să continui bătălia pentru continuarea modernizării României.

Congresul Mişcării Populare Sunt un om care nu mai vrea nimic pentru el de la politică. Este păcat să mă retrag în...

Posted by Traian Băsescu on 24 Octombrie 2015


Înainte de începerea congresului, mulți dintre simpatizanții partidului nu știu ce se va întâmpla. Se știe însă că se va alege o nouă conducere, se va adopta un nou statut și vor avea loc alte modificări importante, precum schimbarea numelui formațiunii politice.

În deschiderea congresului, Traian Băsescu a spus, printre altele:

Mergând la toate întâlnirile regionale, pe mulţi v-am întâlnit deja şi e o bucurie să vă revăd la Bucureşti într-o manifestare numită congres, în care se va naşte Mişcarea Populară. E o formaţiune politică destinată românilor.

Vă mărturisesc că am avut multe ezitări înainte de a decide să mai conduc un partid. În cele din urmă am luat decizia s-o fac, deşi recunosc că nu mai am de experimentat nimic în politică.

Tot ce a fost experimentat am experimentat. Am fost subsecretar de stat, secretar, ministru, primar, preşedinte.

Categoric, nu sunt un om care să se lase îngropat de modestie şi trebuie să vă spun că niciodată n-am să accept ideea pe care unii vor să o sădească în populaţie - că în cei zece ani de mandat nu s-a întâmplat nimic. S-au întâmplat foarte multe lucruri şi cine ar îndrăzni să compare cinstit România din 2004 cu România din 2014 ar constata o distanţă uriaşă parcursă în primul rând de popor. Un popor care, când e bine condus, face minuni şi e performant, determinat şi extrem de inteligent.

Ca om care l-am văzut de la altitudinea de la care poţi vedea în mod egal şi poporțional şi cinstit, vă pot spune cu certitudine că instituțiile statului român sunt departe de a fi la înălţimea poporului. Acest lucru trebuie rezolvat împreună. E un deficit al celor zece ani ai mandatului meu. Instituțiile încă sunt mult sub aspiraţiile, determinarea şi sub capacitatea poporului de a fi un popor european.

Instituțiile trebuie să ajungă la nivelul poporului. E adevărat că nu e uşor. Ca om care a criticat tot timpul clasa politică românească, o spun cu toată sinceritatea, la un moment în care vrem şi suntem determinaţi să continuăm modernizarea statului.

Iată ce vă spun şi n-aş vrea să fie o surpriză. Aşa cum sunt ele, partidele existente şi-au îndeplinit misiunea istorică, şi-au atins cele două obiective fundamentale de politică externă şi obiective de politică internă.

Cel de pol internă: avem instituții specifice unei democraţii. Ne nemulţumeşte că nu fac încă aşa cum ar trebui să facă într-o democraţie. În ceea ce privește politica externă, cele două mari obiective fundamentale: intrarea în NATO şi UE au fost atinse cu aceste partide ale tranziţiei.

Sunt mândru că am avut şansa ca în aprilie 2005 să semnez tratatul de aderare la UE.

A fost cel mai important moment din viaţă mea ca om politic. Ştiam că acea semnătură înseamnă pe termen lung o garanţie de prosperitate pentru popor şi o garanţie că niciodată vremurile trecute, ale comunismului, nu se mai întorc.

România a fost o ţară în care n-am avut niciun partid adversar al intrării în NATO şi UE. Dar a venit timpul schimbării şi în clasa politică. Poate fi un paradox, dar şi o explicaţie: e păcat să plec cu experienţă acumulată în cele mai înalte funcții ale statului, fără să n-o împărtăşesc celor care vin după mine.

Aşa cum spuneam, la încheierea mandatului, am îngenuncheat sistemul, dar nu l-am înfrânt definitiv. Am o datorie de onoare să rămân alături de un partid până când vechile structuri nu vor mai influenţă viaţă economică, socială, politică şi mai ales deciziile politice.

A venit timpul să redevenim foarte mândri că suntem români. Ne-am obişnuit să ne autoflagelăm, să ne considerăm aş spune inferiori, să avem complexe în condițiile în care v-o spune un om care a stat zece ani în Consiliul European.

Românii nu sunt cu nimic mai prejos decât nemţii, francezii, belgienii, olandezii. Acest lucru trebuie să-l spunem tuturor. Trebuie ca românii să redevină în totalitatea lor mândri de ei, să nu ne mai fie ruşine să vorbim de patriotism, pentru că a fi patriot înseamnă a-ţi apara ţară în orice condiţii şi când pe tine apasă o presiune formidabilă chiar şi de la marile puteri, dar să-ţi ţii punctul de vedere care te apară şi să găseşti soluţii. Aşa se face că România a refuzat să recunoască Kosovo, deşi a avut o presiune extraordinară. Aşa se face că am refuzat să trimit la ratificare tratatul de frontieră cu Moldova, pentru că am considerat că nu-mi pot pune semnătură pe un tratat similar cu ce au stabilit Ribbentrop şi Molotov.