Sari la conținut

UDMR decide dacă rămâne la guvernare, pe fondul disputei pe Legea Minorităţilor. Comisia Europeană anti-Intoleranţă recomandă adoptarea textului

UDMR decide vineri dacă mai rămâne sau nu la guvernare. Liderii Uniunii stabilesc într-o şedinţă, la Cluj, ce condiţii îi pun lui Victor Ponta ca să continue colaborarea. Dezbaterile au loc pe fondul tensiunilor apărute în coaliție după ce Ministerul de Externe Român a făcut o intervenţie într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie, unde maghiarii au contestat o decizie a Comisiei Europene privind drepturile minorităţilor.

FOTO: UDMR

La ultima întâlnire dintre liderul UDMR Kelemen Hunor şi premierul Victor Ponta, cei doi nu au ajuns la nici un rezultat. Noi negocieri la acest nivel vor avea loc săptămâna viitoare.

Disputa a plecat de la o iniţiativă ce sporeşte drepturile minorităţilor şi se judecă în prezent la Curtea Europeană de Justiţie.

Guvernul României a anunţat că nu susţine propunerea. Liderul Uniunii, Kelemen Hunor, spune în schimb că „nu poate trăi în schizofrenie”, în condiţiile în care UDMR este inţiatorul propunerii legislative, dar face parte şi din guvernul care nu o susţine.

Şedința de vineri de la Cluj-Napoca se desfăşoară cu uşile închise începând cu ora 9, urmând ca în jurul orei 12:30 Kelemen Hunor să prezinte câteva concluzii.

Comisia Europeană Împotriva Rasismului şi Intoleranţei recomandă pentru a doua oară în opt ani adoptarea Legii Minorităţilor

Senatorul UDMR Rozalia Biró a semnalat publicarea unui raport prin care Comisia Europeană Împotriva Rasismului şi Intoleranţei critică mai multe aspecte legate de respectarea drepturilor minorităţilor din România.

Organizaţia europeană revine la recomandarea făcută Guvernului român în ultimul raport, cel din 2006, şi anume aceea de a adopta Legea Minorităţilor. Proiectul acestui act aşteaptă de ani buni să intre în dezbateri la Camera Deputaţilor.

Comisia Europeană Împotriva Rasismului şi Intoleranţei a criticat şi felul în care decurg procedurile de restituire a bunurilor naţionalizate în timpul regimului comunist. Din cele 2552 de cereri de restituire înaintate numai de bisericile maghiare din România, 1103 nu sunt soluţionate nici până astăzi.

În plus, Comisia a cerut Consiliului Naţional împotriva Discriminării să Ia măsuri împotriva manifestărilor rasiste.

Practic, se solicită ca CNCD, singura instituţie independentă care este subordonată Parlamentului, să aibă o putere mai mare, nu numai de a recomanda anumite sancţiuni şi anumite măsuri descurajatoare împotriva rasismului, ci să fie obligatorii”, a declarat Rozalia Biró, senator UDMR de Bihor.