Sari la conținut

Victor Ponta face bilanțul celor trei ani de guvernare

Liderul PSD, premierul Victor Ponta, i-a invitat pe toţi parlamentarii care au votat, în urmă cu trei ani, moţiunea de cenzură împotriva guvernului Ungureanu, a cărui cădere a condus la instalarea cabinetului USL, să participe luni, la Palatul Parlamentului, la un eveniment dedicat acestui moment.

Evenimentul are tema 3 ani de la începutul sfârşitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu şi a fost programat pentru ora 18.00, se arată în anunţul transmis, duminică, de Victor Ponta. Împreună, vom reaminti ce a însemnat schimbarea cursului României din punct de vedere economic şi social!”, spune premierul.

În 2012 cabinetul condus de Victor Ponta venea cu un program de guvernare ce contrazicea orice măsură de austeritate. Se vorbea din nou de scădere de taxe și impozite și de reîntregirea salariilor din sectorul bugetar. În același program se vorbea și de o creștere economică anuală de 4%. Cifrele arată însă că am avut o creștere de 3,4% în 2013 și 2,9% în 2014.

A fost o creștere bazată pe exporturi. Anul trecut s-a înregistrat un record istoric, de 52,5 miliarde de euro, cu 7,2 miliarde de euro în plus față de nivelul din 2011.

La începutul aceluiași program de guvernare se promitea un grad de absorbție a fondurilor europene care să ajungă la 80%. Acum, după trei ani, rata de absorbție a ajuns la 53%.

Guvernul Ponta promitea, în 2012, un milion de noi locuri de muncă. Datele arată acum că s-au creat doar 120.000 de noi locuri de muncă. Rata șomajului a rămas, astfel, între 6% și 7% în această perioadă.

Salariile au crescut în cei trei ani în care Victor Ponta a condus guvernul, dar au crescut și taxele și impozitele. Au fost însă și măsuri bune. S-a redus CAS-ul pentru angajator cu 5%, de asemenea s-a redus TVA-ul la pâine, iar din vară vom vedea 9% TVA pentru toate alimentele de bază.

La capitolul investiții lucrurile nu stau foarte bine. S-au inaugurat aproape 300 de kilometri de autostradă, însă e vorba de proiecte realizate de guvernele anterioare. România rămâne însă țara cu cea mai slab dezvoltată infrastructură din Uniunea Europeană.