Sari la conținut

Votul prin corespondență, tot mai departe

Puse pe hârtie, temerile înving detaşat avantajele prilejuite de introducerea votului prin corespondenţă. Teoretic, lucrurile sunt simple. Înaintea unui scrutin, românii care vor să voteze la distanţă se înregistrează în avans în registrul electoral. Primesc documentele prin poştă, le completează, apoi le trimit înapoi, tot în plic. Practic, totul se complică.

În primul rând, calendarul electoral pentru românii din străinătate se modifică, iar exprimarea propriu-zisă a votului are loc înainte chiar de încheierea campaniei electorale. Trebuie stabilită forma buletinului de vot, iar ştampila - înlocuită cu pixul.

Rămâne în suspans şi cum ar putea primi alegătorii, în doar două săptămâni, documentele necesare votului, între cele două tururi de scrutin. Serviciile poştale trebuie să zbârnăie. Chiar şi aşa, nimic nu garantează secretul votului şi nevicierea lui.

În ţările care au adoptat acest sistem, au fost identificate grupuri de cetăţeni care îşi tranzacţionau voturile sau au apărut situaţii în care un membru al familiei controla votul celorlalţi. Aşadar, cea mai mare temere e legată de securitatea votului: cum poate fi garantată atât timp cât votul nu este exercitat în interiorul unei cabine?

Marian Muhuleţ, AEP: Este posibil să ne aflăm în situația de a ne pune întrebarea dacă președintele pe care îl vom alege peste cinci ani, dacă aplicăm o astfel de metodă, a fost ales legitim, dacă diferența de voturi este mică sau a fost ales pe baza unor voturi fraudate din străinătate.

Fără a o spune răspicat, multe voci sugerează că România nu este pregătită pentru un sistem de vot alternativ. Legea în vigoare funcţionează, spune Autoritatea Electorală Permanentă. Acum, e permisă înfiinţarea unei noi secţii de votare dacă o cer cel puţin o sută de alegători.

Marian Muhuleț: E o măsură costisitoare, dar este o măsură care vine în întâmpinarea dorinței și problemelor cu care se confrunta alegătorii. Și este o măsură care asigură securitatea votului.

Sociologii invocă şi o altă problemă. Una de constituţionalitate a unui sistem de vot la distanţă.

Mircea Kivu: Gigel, care e din Vaslui și muncește în Italia, e bine să poată vota prin corespondență. Dar fratele lui, care e tot din Vaslui, dar care muncește la Arad, de ce nu poate să aibă același drept?

Liberalii insistă că un astfel de sistem de vot trebuie introdus, mai ales după ce Klaus Iohannis a făcut această promisiune.

Mihai Voicu: Ideea este să găsim o modalitate de vot alternativ ce să poată fi aplicată măcar la următoarele alegeri parlamentare. Eu cred că trebuie să avem vot prin corespondență și la alegerile locale, chiar daca e mai complicat.

Complicat sau nu, dezbaterea în Parlament nici nu a început, cu toate că în ultimii ani au fost depuse mai multe proiecte în acest sens. Pentru a fi aplicabilă la următorul scrutin parlamentar din 2016, o lege a votului prin corespondenţă trebuie adoptată până cel târziu pe 31 octombrie 2015. Asta înseamnă maximum două luni de dezbateri, după întoarcerea parlamentarilor din vacanţă.

Dintre statele Uniunii Europene, şapte permit cetăţenilor să voteze prin corespondenţă, printre care Marea Britanie, Germania şi Spania.