Sari la conținut

Proiect în dezbatere: Cartea electronică de identitate devine și card de sănătate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) organizează miercuri o dezbatere publică pe tema proiectului de lege privind cartea electronică de identitate, care ar putea asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate. Proiectul de lege nu impune schimbarea cărţii de identitate actuale, astfel că cei care refuză obţinerea cărţii de identitate electronice pot opta în continuare pentru cea simplă, informează News.ro.

„Proiectul de lege propus urmăreşte simplificarea procedurilor şi debirocratizare, asigurând în acest fel un cadru adecvat, la dispoziţia cetăţeanului, menit să-i faciliteze accesul la serviciile circumscrise conceputului de administraţie electronică şi să-i ofere posibilitatea de a utiliza un instrument modern în interes personal sau în relaţia cu diverşi terţi care generează servicii electronice”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Cartea electronică de identitate va conţine elemente de particularizare şi de siguranţă, datele din formatul tipărit, respectiv numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii, imaginea facială, Codul Numeric Personal şi adresa de domiciliu, precum şi semnătura olografă a titularului; prenumele părinţilor titularului; un certificat şi, după caz, certificate calificate, prevăzute de Legea 455/2001 privind semnătura electronică; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.

Proiectul de lege acordă posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simple sau a cărţii electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi. Astfel, vor putea fi eliberate cărţi de identitate cu valabilitate de doi ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, cu valabilitate de patru ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani şi cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.

În cazul în care o persoană refuză eliberarea unei cărţi de identitate electronice din motive religioase sau de conştiinţă, aceasta poate opta pentru cartea de identitate simplă.

Cartea electronică de identitate ar urma să asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate, se arată în proiect.

Personalizarea documentelor se va realizeaza în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Imprimeria Naţională va achiziţiona şi va pune la dispoziţia MAI şi Ministerului Afacerilor Externe echipamentele şi produsele software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor de identitate provizorii, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă.

Iniţiatorii proiectului de lege spun că titularul unui document electronic se va putea autentifica online, pentru a beneficia de diverse servicii electronice - bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţionale, ceea ce va conduce la simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.

Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple va fi realizată eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar.

Proiectul de lege privind cartea electronică de identitate a fost pus în dezbatere publică în 19 martie pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, propunerile şi sugestiile referitoare la acesta putând fi trimise în termen de 10 zile.

În 20 martie, ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat că prima carte electronică de identitate ar putea fi eliberată la jumătatea anului 2018, precizând că prin implementarea acesteia va fi facilitat accesul cetăţenilor la diverse servicii, va fi înlesnită interacţiunea cu autorităţile şi vor fi întărite elementele de siguranţă, în condiţiile în care datele statistice arată o incidenţă mare a furtului de identitate.

Ea a subliniat că persoanele nu pot fi urmărite pe baza cipului conţinut de cartea electronică de identitate, pentru că acesta este pasiv şi poate fi citit doar de un echipament special destinat citirii sale.