Sari la conținut

România accelerează achiziţia de echipamente militare

România accelerează achiziţia de echipamente militare. Armata are în plan să comande încă din acest an 272 de transportoare blindate, aproape jumătate din achiziţia totală de 600 de bucăţi.

Şi având în vedere valoare totală a contractului, comanda din acest an s-ar apropia de un miliard de euro. Cel mai important este că vor fi echipamente ce vor fi produse în România în colaborare cu Rheinmetall. Asta înseamnă că o parte serioasă din bani se întoarce în economie şi sunt oferite job-uri unor oameni care, altfel ar sta degeaba.

Semnarea contractului este programată pentru vara acestui an, s-a anunţat la conferinţa New Strategy Center. Transportoarele ar urma să fie fabricate la Uzina Moreni, parte a Romarm. Grupul german va pune la dispoziţie tehnologia şi se va folosi forţă de muncă românească. Proiectul este însă destul de complex şi presupune fabricarea unui nou model de transportor 8X8, adaptat nevoilor Armatei Române, iar un astfel de proiect implică cercetare şi dezvoltare, nu doar asamblare.

Producţia noului vehicul la Moreni ar urma să înceapă în 2019. În prima fază se estimează că implicarea companiilor româneşti, private sau de stat, va fi de 40% în acest proiect, iar o dată cu avansarea, procentul s-ar duce la 60.

În noiembrie anul trecut, vechiul Guvern a decis înfiinţarea unei societăţi mixte româno- germane, cu implicarea Uzinei Moreni si a Rheinmetall pentru construcţia acestor blindate.

Armata română este dotată în acest moment predominanat cu vechile Tab-uri, depăşite. Există câteva zeci de transportoare moderne Piranha IIIC, importate direct, fără implicarea industriei româneşti.

Programul transportorului blindat presupune achiziţia a circa 600 de unităţi şi are o valoare estimată la circa 2 miliarde de euro.

Dincolo de dotarea armatei este însă esenţială implicarea industriei româneşti în astfel de programe. Cele mai multe achiziţii de tehnică militară au constat în importuri directe fără beneficii pentru economia românească. Iar industria românească de armamanet are nevoie de implicare în programul de înzestrare. Guvernul plăteşte în 2017 peste o mie de angajaţi Romarm direct din buget pentru că nu au comenzi, dar în acelaşi timp ei trebuie să rămână în sistem deoarece sunt specialişti de care nu se poate lipsi.

Proiecte precum cel al transportorului blindat pot să aducă o încărcare a industriei româneşti de apărare. La fel cum se poate întâmpla şi cu comanda de 1,6 miliarde de euro pentru patru corvete multifunctionale dată şantierului naval Damen de la Galaţi, aflat în proprietatea unei firme olandeze. Însă această înţelegere este incertă deoarce noua putere de la Bucureşti ar vrea să o anuleze.

Bugetul ministerului apărării din acest an a fost stabilit la 2% din produsul intern brut, adică peste 16 miliarde de lei. Pentru achiziţii de echipamente mai există şi credite de angajament de 7,6 miliarde de lei care pot fi folosite în următorii ani.