Sari la conținut

Medic: Fumatul omoară mai mulţi oameni decât alcoolul, drogurile și accidentele la un loc

Fumatul omoară mai mulţi oameni decât alcoolul, accidentele de circulaţie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de suicid sau de crimă la un loc, iar cei mai expuşi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt, în primul rând, copiii şi adolescenţii. Aceştia sunt concomitent şi ţinta preferenţială a industriei tutunului, spune profesorul Florin Mihălţan, în cadrul campaniei „Alege să fii sănătos!”, un proiect al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

tigara tigari fumatori

„Fumatul are un impact negativ major atât asupra fumătorilor, căt şi nefumătorilor (prin expunere la fumat pasiv şi/sau involuntar). Fumatul, deşi este greu de crezut, omoară mai muţi oameni decat alcoolul, accidentele de circulaţie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crimă la un loc. Cei mai expuşi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt în primul rând copiii şi adolescenţii. Aceştia sunt concomitent şi ţinta preferenţială a industriei tutunului. Speranţa de viaţă a fumătorilor scade în medie cu 10 ani faţă de nefumători', spune profesorul Mihălţan.

Această consecinţă se realizează prin multiplele afecţiuni unde fumatul acţionează ca factor cauzal sau de risc.

„Astfel, tabagismul induce nouă din 10 cazuri de cancer pulmonar. Cele mai frecvente alte tipuri de cancer care au legătură cu fumatul sunt cancerul gurii și al gâtului, al buzelor, al faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, vezicii urinare, colului uterin, bolile leucemice. Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar: de 23 ori mai mare la sexul masculin şi de 13 ori mai mare la sexul feminin. Alte riscuri bine cuantificate pentru alte boli pentru fumătorul activ sunt riscul de a deceda prin boală obstructivă cronică, de 12-13 ori mai mare faţă de nefumători, progresia cu 50 la sută mai rapidă a aterosclerozei, riscul de două până la nouă ori mai mare de a face un infarct miocardic (în funcţie de numărul de ţigări fumate zilnic) şi riscul de cinci ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2”, a continuat medicul.

În plus, pentru femeia gravidă, dacă fumează, există de 1,3 până la 2,5 ori mai multe şanse de a avea o naştere prematură, iar fumatul în timpul sarcinii induce 20-90 la sută dintre cazurile de moarte subită infantilă, a adăugat medicul.

Medicul a precizat că şi fumatul pasiv aduce riscuri suplimentare. „Există dovezi convingătoare că o convieţuire alături de fumători creşte riscul de apariţie a cancerului pulmonar cu 20-30 la sută la persoanele nefumătoare şi de boli cardiace cu 25-35 la sută. Lista consecinţelor fumatului activ sau pasiv este mult mai mare cuprinzând efecte care pot merge de la orbire, arterită, accidente vasculare cerebrale, impotenţă, până la infertilitate. În acest context, legea antifumat nr. 15 din 2016 a încercat să protejeze atât fumătorul pasiv, cât şi fumătorul activ, iar efectele sale deja se fac resimţite pe toate planurile, de la protecţia salariatului nefumător până la apărarea celor dragi de acasă . Partea de educaţie a populaţiei este misiunea «halatelor albe», iar angrenarea Universităţii de Medicină şi Farmacie  «Carol Davila» din Bucureşti în acţiuni de prevenţie are exact această misiune”, a explicat profesorul Florian Mihălţan.

România a urcat 12 locuri în lupta antifumat

Cu ocazia celei de-a şaptea Conferinţe Europene "Tobacco or Health" au fost prezentate rezultatele activităţilor de dezvoltare şi implementare a politicilor privind controlul consumului de tutun în 35 de ţări europene, folosind un instrument numit "Scala Politicilor de Control al Consumului de Tutun".

Toate ţările europene au fost evaluate în privinţa măsurilor considerate a fi componente esenţiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Băncii Mondiale.

Raportul este menit să încurajeze ţările să continue implementarea eficientă a politicilor de control al consumului de tutun. Cu această ocazie, s-a punctat de repetate ori în plen saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19, unde era în  2013, pe locul 7.