Video Institutul Cantacuzino, mai bolnav decât pacienții. Cum arată acum fabrica de vaccinuri a României
Ultimul vaccin gripal de la Institututul Cantazucino a fost produs în 2009. De atunci, numeroase guverne au promis modernizarea, obținerea autorizațiilor și reluarea producției. Până acum singurul produs scos la vânzare este... un supliment alimentar!
„Acum este o alertă epidemiologică și întotdeauna se auzea de Institut, de la aviară la H1N1, la alte alerte epidemiologice, chiar și la Ebola”, spune cu nostalgie o angajată a instituției.
Institutul Cantacuzino a dispărut treptat din sistemul de sănătate publică. Liniștea de aici mai este întreruptă doar de declarațiile unor miniștri care fac promisiuni.
„Ambiția noastră este ca într-un an sau doi să reluăm producția de vaccin”, promitea în 2018 Mihai Fifor, fost ministru al apărării.
Cum se face un vaccin
Însă Institutul Cantacuzino nu îndeplinește condițiile pentru a produce vaccin care să fie distribuit populației.
Ce au reușit să facă angajații este un vaccin gripal experimental, cu 30 de mii de ouă - principalul produs în producţia vaccinului.
Francisc Ţobor, director de fabricație, explică: „Aici are loc transiluminarea ouălor pe aceste mese, aici se pun cofrajele cu ouă și niște colegi, cu niște aparate și cu un bec foarte puternic, luminează oul și văd dacă embrionul a viabil. Dupa aceea, merg la mașina de inoculat ouă... A fost achiziționată în 2016 si acum, cu ocazia loturilor experimentale, am avut ocazia să o experimentăm pe viu. A fost testată, dar cu apă, nu cu ou. Este un sistem cu ace, acul exterior găurește coaja oului, acul interior inoculează sămânța de virus gripal, care trebuie să stea la incubat 72 de ore. Ca sa vedeți cum arată un incubator înăuntru, aici stau ouale la incubat, ca să crească virusul în ele, după aceea lichidul din ou, așa-numitul lichid alantoic trebuie recoltat pentru a se purifica virusul și a se obtine din el vaccinul”.
Condiții improprii. „Au închis un ochi și jumătate” cei de la Agenția Medicamentului
Trei loturi de vaccin experimental au fost făcute în decembrie anul trecut, într-un spațiu care a primit cu greu autorizație de la Agenția Națională a Medicamentului din cauza condițiilor improprii.
Francisc Țobor, director de producție: E inghesuit, n-ai loc să respecți fluxurile, aici practic se intersectează două fluxuri de personal, au închis un ochi și au mai închis și jumătate din celălalt ochi ANMDM-ul, ca sa ne acrediteze aria asta.
Reporter: Deci, aici suntem în subsolul clădirii.
Francisc Țobor: Demisol, subsol... Pentru a primi autorizație de fabricație trebuie rezolvate mai multe lucruri, noi a trebuit să adaptăm toate camerele și circuitele la spaţiul existent, care nu e prea generos și nu permite prea multă flexibiltate, mulți pereți de aici sunt de rezistență.
Fabrica trebuie construită de la zero. Speranța: fondurile europene
Pentru a produce vaccin gripal în condiții de siguranță trebuie construită o fabrică de la zero. Însă planurile sunt tot ZERO.
„Declarațiile le vedem și noi. E singurul lucru constant. Doar cu declaraţii... mai puţin probabil să vedem şi un produs”, spune, sub acoperirea anonimatului, un angajat al Institutului Cantacuzino.
Francisc Țobor, directorul de producție, este convins că se va face vaccin gripal la Institutul Cantacuzinp. „Dar până să ajungem să producem pentru piață, trebuie un sprijin financiar și chiar politic. Acum am facut 2 tulpini din cele 3 care intră într-un vaccin trivaelnt. Aceste loturi experimentale necomerciale au avut ca scop instruirea personalului, având în vedere că jumătate din secție e nou angajată, și testatrea echipamentelor. Scopul nu era să obținem un vaccin mai bun sau mai puțin bun, dar s-a întâmplat că cele 3 loturi au ieșit bine”, spune directorul de producție.
Unele clădiri ale Institutului Cantacuzino au și peste 100 de ani vechime. Autorităţile au tot făcut promisiuni de-a lungul anilor că va fi modernizat, dar au fost promisiuni deșarte. Acum, o nouă speranță vine de la un proiect pe fonduri europene în valoare de 150 de milioane de euro, pe care autorităţile urmează să-l acceseze.
Cât de periclitată ne e siguranța?
În urmă cu trei ani, Institutul Cantacuzino a fost trecut de la Ministerul Sănătăţii în subordinea MApN, cu scopul clar de a fi modernizat şi repus în funcţiune. Documentele de atunci arătau negru pe alb că „întreruperea activității de producție a Institutului Național de Cercetare Cantacuzino generează imposibilitatea asigurării sănătății populației și securității naționale a României”.
În acest moment, Institutul produce doar SOD Natural, adică un supliment alimentar cu rol antioxidant. Așa că ne putem pune legitim întrebarea, cât de în siguranţă suntem?
Răspunsul îl găsim tot în documentul de înființare:
Neadoptarea imediată a acestor măsuri generează disfuncționalități majore cu efecte negative asupra stării de sănătate a populației, precum și perturbări grave, în situații de criză, de epidemii și pandemii, ce pot afecta atât sistemul național de sănătate publică, cât și securitatea națională a României. (Sursa: OUG66/2017)
Muncă de cercetare, aproape inexistentă
Ce ar mai putea face Institutul Cantacuzino dacă n-ar fi în declin? De exemplu, produse noi în raport cu evoluția microrganisemlor, pentru că una dintre atribuţii este cercetarea.
„Nu se supraveghează nimic, se acționează doar atunci când există cazuri, nu se face aproape nimic preventiv, nu se iau măsuri de limitare și în cazul unor corona, se face diagnostic la spital”, spune angajatul Institutului Cantacuzină care a solicitat păstrarea anonimatului.
„Normal ar fi să avem o cercetare în domeniu mult mai aplicată. Am putea să înțelegem care sunt riscurile și nu doar în final, când omul ajunge la spital cu problemele de sănătate, deci am putea anticipa, am putea să avem mai multe informații. Ar însemna prelungirea de viață, limitarea circulației, limitarea infecțiilor nosocomiale”, recunoaște Adrian Onu, președintele Consiliului Științific.
O muncă de cercetare care acum e aproape inexistentă la Institutul Cantacuzino.
Angajat: „Activitatea este mult redusă faţă de oricând. Cred că este un minim absolut faţă de oricare altă perioadă prin care a trecut institutul. Se întamplă acest lucru şi datorită faptului că suntem în afara sistemului de sănătate publică. Laboratoarele naţionale de referință nu sunt recunoscute ca atare de către Ministerul Sănătăţii”.
Cornelia Ceianu, cercetător științific: „Suntem furnizori de servicii pentru sănătatea publică, ne dorim o colaborare mai bună cu institiile care se ocupă de sănătatea publică, efectele se văd în faptul că primim mai puține probe pentru a fi testate, s-a împuținat oarecum activitatea noastră, suntem una dintre unitățile importante și prețioase pentru țară noastră”.
Experiență dezamăgitoare: „Nu se dă importanță Institutului”
Personalul este insuficient, deşi au mai fost făcute angajări în ultimii 2 ani.
Diana Geol s-a întors din Belgia pentru a face cercetare în ţara sa natală. S-a angajat la Institut în februarie, anul trecut. Experienţa este dezamăgitoare.
Diana Geol, cercetător: „În România, în general, nu se dă importanța cuvenită acestui domeniu și în special pentru Institutul Cantacuzino, nu, nu se dă importanță. E o problemă la consumabile, la mentenanță, la păstrarea și funcționarea continuă a aparaturii”.
Francisc Țobor: „Pentru recoltare încă mai folosim această mașină din 1999, depășită și fizic, și moral și care nu mai este compatibilă cu noua mașină, pentru că are alt tip de cofraj de ouă, dar loturile acestea, care au fost mai mult loturi didactice, au mers, dar pentru o producție normală, reglementată, trebuie înlocuită. Sperăm să reușim anul acesta”.
„Învârtim o hârtie, ne întoarcem cu ea nerezolvată, mai venim și mâine”
Cel mai mare număr de angajați al Institutului Cantacuzino a fost de 1.200 de persoane. Între 2010 si 2011 au fost cele mai multe plecări, astfel că în 2017, când MApN a a preluat Institutul, mai erau 350. Acum sunt 600 de persoane angajate, iar organigrama prevede 1.075 de posturi.
- Cum vă simţiţi ca angajat al acestui institut?
- Inutil. Nu ne mai facem treaba pentru care care noi am stat în Institut fără salariu, în 2015, multe luni. Mare parte din personal este mulţumit că își ia salariile fără să aibă şi o activitate. În schimbul acestor bani, învârtim o hârtie, ne întoarcem cu ea nerezolvată, ne mai ducem şi mâine, spune un angajat.
Institutul Cantacuzino a produs vaccin gripal ultima dată în 2013, 400 de mii de doze, de proastă calitate, așa că producția s-a tranformat într-un dosar penal. A mai fost făcut un lot experimental în 2016 și altul anul trecut. Dacă de această dată, promisiunile autorităților vor deveni realitate, România ar putea produce din nou vaccin gripal cel mai devreme peste 7 ani!
Editor web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
