Sari la conținut

Turismul medical, o afacere de zeci de milioane de euro pe an

Străinii cheltuie anual zeci de milioane de euro în România pe tratamente medicale, iar suma creşte în fiecare an. Aproape 90% dintre străinii care ajung pe mâna doctorilor de la noi vin pentru intervenţii stomatologice şi pentru operaţii estetice. De avântul turismului medical nu profită însă şi staţiunile balneare. Multe dintre ele sunt ruine şi puţini turişti le mai trec pragul.

Cei mai mulţi pacienţi vin din vestul Europei. La noi pot primi tratamente cu până la 70% mai ieftine decât în ţara lor.

Alexandru Constantin, preşedintele Asociaţiei Române de Turism Medica: „Suma medie pe care un pacient din străinătate o cheltuie pentru un tratament în România este de 3.500 de euro.”

Străinii vin la noi pentru tratamente stomatologice, chirurgie estetică, a obezităţii, fertilizare în vitro, ortopedie şi oftalmologie.

De exemplu, liftingul facial în spitalele şi clinicile private de la noi costă în medie 2.500 de euro. În Franţa este de trei ori mai scump. Pentru rinoplastie străinii plătesc la noi aproape 1.500 de euro. În Marea Britanie aceeaşi operaţie costă aproape 5.500 de euro. În urma cu doi ani, cei care şi-au căutat sănătatea în Romania au lăsat în spitalele şi în clinicile private de la noi aprope 26 de milioane de euro, potrivit Asociaţiei Română de Turism Medical. Această suma a crescut în fiecare an.

Anca Pavel-Nedea, președintele ANT: „Creşteri foarte mari pentru anul acesta față de 2015, adică creștere de două cifre procentuale.”

Staţiunile balneare nu beneficiază însă de la fel de mult interes din partea străinilor.

Rodica Pencea, reprezentant al Organizaţiei Patronale pentru Turismul Balnear: „În anii '90 nu s-a făcut mai nimic pentru turismul balnear și abia în anii 2000 au început să se facă investiții în stațiunile balneare. Se încearcă a se schimba puțin imaginea aceea de stațiuni balneare, rudele sărace sau stațiunea balneară destinată numai vârstei a treia.”

Anca Pavel-Nedea - preşedintele ANT: „Dezvoltarea, refacerea, punerea pe hartă a unei stațiuni nu e un lucru simplu și nu se poate face decât făcând sinergie toți cei implicați. Nu e suficient ca unul, doi, trei investitori să facă acolo niște centre, chiar la un standard crescut, trebuie creată toată destinația turistică.”

De exemplu, pe drumul spre Băile Herculane indicatoarele turistice sunt absente. Staţiunea, cândva perla turismului balnear, este azi aproape pustie.

Localnic: „Nu mai vine lumea. Ce să viziteze? Apele? Şi preţuri de mori!”

România are 160 de localităţi cu potenţial balnear. Aproape o treime sunt declarate staţiuni turistice de interes naţional sau local. Multe dintre ele sunt lăsate în paragină.