Sari la conținut

28 de ani de când Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtie, protestând față de regimul comunist

Împlinirea a 28 de ani de când brașoveanul Liviu Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Brașov, în 2 martie 1989, în semn de protest față de regimul comunist, va fi marcată printr-o serie de manifestări joi , la ora 11,00, cu o întâlnire la crucea de la baza pârtiei Bradul, urmată de o slujbă de pomenire la Biserica „Sf.Ioan Botezătorul” din stațiune.

Liviu-Babes

În sala de consiliu a Asociației Luptătorilor, Răniților și Urmașii Eroilor „Brașov-Decembrie 1989” va avea loc simpozionul „Imaginea Revoluției Române din Decembrie 1989 și a revoluționarului în societate”, urmat de lansările de carte „Revoluție și Memorie”, autor Elena Diaconu și „Timișoara, prețul singurătății”, autori Titus Suciu și Vasile Bogdan, anunță Agerpres.

Manifestările sunt organizate de Asociația Luptătorilor, Răniților și Urmașii Eroilor „Brașov-Decembrie 1989”, Asociația „15 Noiembrie 1987” Brașov, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 și Centrul Regional de Comunicare și Cercetare '89 Brașov.

În ziua de 2 martie 1989, Liviu Corneliu Babeș, atunci în vârstă de 47 de ani, și-a dat foc în timp ce cobora pe pârtia Bradul din Poiana Brașov purtând în mână un carton pe care scria : "STOP MORDER! Brașov= Auschwitz!". Protestul său a fost făcut public mai întâi în străinătate de către turiștii străini care se aflau în acea zi în stațiune.

În aprilie 1989, ziarul „The Free Romanian”, condus de Ion Raţiu, publica povestea tragicului eveniment.

În România, Securitatea a acoperit rapid eroismul lui Liviu Babeş. Sinuciderea lui Liviu Babeş a fost cunoscută doar de către românii care ascultau „Europa Liberă". Postul de radio a transmis ştirea la 12 ore de la tragedie, sub forma unui zvon. „Se pare că în ziua de 2 martie, la Braşov, un cetăţean român şi-a dat foc în semn de protest faţă de atrocităţile săvârşite de regimul Ceauşescu. Nu cunoaştem amănunte, dar ne vom interesa şi vom reveni". În tăcerea impusă de Securitate, jurnaliştii nu au mai putut afla nimic, relatează Adevarul.ro.

Puţini ştiu, însă, că primul care a ajuns lângă el când a început să coboare pârtia Bradul în flăcări, a fost un turist, un tânăr scoţian, care pe atunci avea 24 de ani. El şi-a dat haina de pe el ca să stingă flăcările ce îl ardeau pe om de viu.

„Brutal! Crunt! Nu înţelegeam despre ce este vorba. La început am crezut că este vorba despre un accident. Când flăcările au început să se ridice la câţiva metri în aer...a fost pur şi simplu îngrozitor. Un coşmar. Nu aş dori asta nimănui!”, a spus Douglas Wallace, scoţianul care a încercat să îl salveze pe L.C. Babeş.

A cunoscut-o abia după 25 de ani pe soţia celui pe care a încercat să îl salveze, zadarnic, însă.

„Sunt copleşită. Aproape că nu îmi simt încheieturile. A fost foarte emoţionant. Niciodată nu am sperat că mă voi întâlni cu acest om, care a încercat să salveze viaţa soţului meu", a spus Etelka Babeş, soţia lui L.C. Babeş, după întâlnirea cu turistul scoțian în urmă cu trei ani.

Întrebat ce crede despre sacrificiul românului, dacă a meritat sau nu, scoţianul a răspuns cât se poate de natural: „Simplul fapt că nu mai trăieşti sub teroare...spuneţi-mi, voi! Trăiţi aici! Trebuie să fi meritat, să existe şi o latură pozitivă a tot ceea ce s-a petrecut atunci. Niciodată nu aş fi crezut că o să am o conexiune de acest gen cu România!", a spus  Douglas Wallace.

Oamenii l-ar numi erou. Scoţianul, însă, spune că el nu a fost decât un mesager, că a luat parte la un eveniment marcant pentru el şi pentru români deopotrivă. Câteva zile mai târziu, The Sunday Times şi cele mai importante cotidiene din lume scriau despre omul care şi-a dat foc în semn de protest faţă de regimul care îi conducea ţara. Câteva luni mai târziu, ţara sa clocotea, prevestind revoluţia din luna decembrie.

Liviu Corneliu Babeș a fost comparat cu Jan Palach, studentul care și-a dat foc, în anul 1969, în piața Wenceslas din Praga, în semn de protest față de invadarea Cehoslovaciei în anul 1968 de către trupe sovietice.

Liviu Corneliu Babeș a fost declarat erou martir în luna iunie 1997, iar o stradă din municipiul reședință îi poartă numele. Autoritățile locale încearcă de câțiva ani să găsească fonduri pentru realizarea unui monument închinat lui Liviu Corneliu Babeș.

Pe aceeași temă