50.000 de români, vânduţi recuperatorilor
În Grecia, problema restanţierilor este abordată diferit. Banca centrală impune un cod etic prin care, în următorii cinci ani, clienţii sunt ajutaţi. Fie cu reducerea valorii creditelor, cu scăderea dobânzilor sau chiar amânarea ratelor. La noi, slabe şanse să se întâmple aşa ceva.
„BNR nu este, însă, minister şi nu dă dispoziţii băncilor. BNR controlează băncile, le supraveghează, le reglementează”, explică Adrian Vasilescu – consilier al guvernatorului BNR.
Nici de la stat nu vine niciun ajutor. Guvernul a promis electorata, care însă nu funcţionează, pentru că bancile nu ştiu cum să aplice decizia.
Aşa că 50.000 de români, cu credite cumulate de peste un miliard de euro, se pot trezi cu recuperatorii la uşă.
Angela Tărăţeanu a fost gata să îşi piardă casa pentru o datorie de 3.200 de lei, pe care banca a vândut-o unei firme de recuperări.
„Banca vinde creanţele la o firmă de recuperare. Fără să te anunţe, fără să ia contact cu tine. Deci, eu am semnat cu banca, n-am semnat cu firmă de recuperare”, spune femeia.
„Marea nemulţumire pe care o au clienţii este aceea că, în acest moment, se prezintă la bancă să-şi plătească creditele, chiar şi cu întârziere, dar băncile nu mai vor să le accepte acele plăţi", recomandă avocatul Adrian Cuculis.
Ca să nu ajungă pe mâna recuperatorilor de împrumuturi, cei care au dificultăţi financiare şi nu mai pot plăti ratele e bine să anunţe din timp banca.
„Aşteaptă o lună, două, trei şi când vin la bancă e prea târziu, câteodată se trezesc că banca a vândut deja creanţa respectivă şi nu mai are legătură cu acel credit decât o firmă de recuperare”, afirmă Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.
Numai anul acesta două dintre cele mai mari bănci din România au vândut portofolii întregi de credite cu probleme, în valoare de peste 775 de milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
