Sari la conținut

ANALIZĂ Business Club. De ce cresc mai mult salariile în Cluj

Emigraţia spre Vest a ajutat imigranţii români, a ajutat statele care i-au adopat, a ajutat Uniunea Europeană în ansamblu, dar pentru România a fost un handicap. După 89, oficial 3,4 milioane de români au plecat în străinătate iar 8 din 10 sunt la vârsta la care pot munci. 2 din 10 au studii superioare în vreme ce între cei rămaşi în ţară doar 1 din 10 are facultate - un procent deja mic peste care exportul de creiere, arată FMI, a avut implicaţii grave pentru productivitate.

În fiecare an România pierde între 0,6% şi 0,9% din PIB. Aşa se face că drumul către o economie performantă se face de ani buni cu frâna trasă. Distanţa dintre veniturile din România şi cele din Occident se închide foarte încet tocmai fiindcă exodul de creiere face ca ţara să fie mai puţin competitivă.

Pe lângă încetinirea creşterii economice, emigrarea şi-a adus aportul şi la umflarea statului social. Raportul Fondului Monetar Internaţional arată cum cheltuielile sociale au crescut mai repede decât PIB-ul. O parte din bani vin din pensiile virate unei populaţii tot mai îmbătrânite, o alta, din banii viraţi asistaţilor social. La final însă, un buget în care felia cheltuielilor sociale creşte nu e un buget care stimulează creşterea economică iar în ani efectele sunt evidente - apare tentanţia nemuncii.

Dacă milioanele de români care au plecat ar fi putut trăi totuşi o viaţă decentă în România, ADN-ul statului ar fi suferit rapid mutaţii. Instituţiile statului de drept s-ar fi întărit mult mai rapid, crede Fondul Monetar. Cu o pondere mai mare a persoanelor educate, actul de guvernare nu ar fi slăbit, iar clasa politică ar fi fost una mai responsabilă. România a pierdut o mare parte din agenţii schimbării, iar în lipsa lor a eclozat corupţia.

Singurul lucru cu care a rămas ţara în urma exodului sunt banii trimişi acasă de românii plecaţi. Remitenţele au crescut consumul în România şi pe alocuri au dat un imbold investiţiilor, dar trăgând linie FMI spune că banii veniţi de peste graniţă au scăzut de fapt stimulentul de a munci.

Din România a emigrat aproximativ 16% din populaţia pe care ţara o avea după căderea Comunismului, iar plecările au sărit în aer când intrarea în UE a deschis graniţele spre Occident. Cei întorşi în ţară însă sunt statistic irelavanţi. Iar FMI avertizează că plecările în masă vor continua.