Sari la conținut

Bugetul familiei. De ce ajung românii să nu-şi poată plăti ratele la bănci

Raluca Moise este lector la o Universitatea din Bucureşti şi, de doi ani, ţine o evidenţă clară a tuturor veniturilor şi cheltuielilor familiei. Pentru asta, se foloseşte de un tabel pe calculator, ca să poată face calculele mai uşor şi ca să vadă evoluţiile de la o lună la alta.

Fac o secţiune pentru cheltuieli lunare, o secţiune pentru cheltuieli excepţionale şi o secţiune pentru economii. Tot sistemul ăsta mă ajută să ţin sub control toată situaţia financiară”, a spus Raluca Moise. 

Alte familii, însă, se mulţumesc doar să constate cheltuielile la finalul lunii. 

Specialiştii spun că, pentru a evita datoriile sau consumul în exces, fiecare familie trebuie să şi stabilească un buget minim de cheltuieli după o schemă simplă a priorităţilor.

Costurile fixe, legate de ceea ce consumăm în fiecare lună - rată la bancă, chirie, întreţinere, ş.a.m.d., după care vin costurile variabile, cele care se modifică de la o lună la alta, şi, în final, aşa-numitele costuri suplimentare sau lucrurile pe care nu este neaparată nevoie să le achiziţionăm”, a spus Eusebiu Burcaş, specialist în management financiar. 

Un buget bine controlat ne-ar feri de tot felul de cheltuieli facute din impuls. 

Nu trebuie să achiziţionăm pe bază de credite produse electrocasnice care au o rată de înnoire accentuată şi pentru care, de la an la an, costul de achiziţie scade cu 30%”, a spus Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor. 

Studiile arata că mai puţin de jumătate dintre români ţin evidenţa cheltuielilor, iar restul nu reuşesc să facă asta în mod constant, chiar dacă exista multe programe şi aplicaţii care te ajuta să ţii socoteala cheltuielilor. 

Cei mai mulţi români, peste 40%, încă îşi fac bugetul pe hârtie. Prea puţini folosesc calculatorul sau aplicaţiile mobile care-ţi arată în orice moment câţi bani mai ai în cont, dar şi ce facturi ai de plătit. 

Din totalul cheltuielilor unei familii, cele cu mâncarea, locuinţa şi utilităţile sunt cele mai mari, ocupă peste 60 % din total. Pe ultimul loc se află cheltuielile cu educaţia.