Sari la conținut

Case ecologice în Deltă, construite de deţinuţi

Pentru mulţi deţinuţi, acestea sunt primele cursuri de calificare pe care le fac în viaţa lor. Discipol le-a fost un meşter din Tulcea.

Casele vor găzdui ateliere de lucru pentru diverse meserii, care să îi ajute pe deţinuţi să se integreze mai uşor, după eliberare. Costel Bălan are 25 de ani şi trebuie să stea cinci ani în spatele gratiilor pentru că a furat. E mulţumit că poate învăţa o meserie între timp, mai ales că a terminat doar 4 clase.

„(De cât timp eşti aici?) De două luni. (Şi cum e) E libertate, aer curat, zonă frumoasă, nu e ca în alte părţi, la penitenciar unde stai închis. Aici am învăţat cum se face, cum se acoperă casele cu stuf”, a declarat Costel Bălan.

Deţinuţii vor învăţa meserii tradiţionale precum olărit sau împletitul coşurilor din papură sau răchită. Unii dintre ei vor primi chiar diplome de la Ministerul Educaţiei care le vor folosi la angajare.

 „Ne oferă ocazia de a ne acomoda mai bine cu momentul libertăţii. Nu este aceeaşi senzaţie când te eliberezi din zidurile de beton şi ieşi direct în societate. (Aici ce diplomă ai obţinut?) De dulgher, parchetar şi tâmplar”, a spus Irfan Alisan.

Societatea prezintă o oarecare prejudecată faţă de persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate însă avantajul acestor persoane care finalizează un curs de calificare şi obţin o diplomă profesională facilitează într-un mod aparte reintegrarea lor în societate”, a explicat Ionuţ Rotaru, inspector principal al Penitenciarului Tulcea.

Partener în programul de educare a deţinuţilor este asociaţia fostului campion olimpic la caiac canoe, Ivan Patzaichin.

Aici au posibilitatea să înveţe meserii noi care nu se mai practică şi atunci avantajul celor reţinuţi aici ar fi să se integreze în societate mai uşor”, a spus Ivan Patzaichin.

„Costurile pentru un deţinut din sistemul ecologic sunt de trei ori mai reduse decât cele dintr o închisoare normală iar rata de recidivă este diferenţa de 60% la ei este de 16%. Asta înseamnă că sistemul funcţionează”, a adăugat Teodor Frolo de la asociaţia Ivan Patzaichin

Proiectul a costat aproape 600.000 euro şi a fost cofinanţat de Guvernul norvegian, de asemenea partener în acest program. Guvernul României a contribuit cu 15% din sumă.