Ce s-a ales din grădinile de vară ale Bucureștiului

Data publicării:
teatru de vara paragina

Teatrele şi grădinile de vară care au fermecat odinioară Bucureştiul zac năpădite de buruieni, gunoaie şi igrasie. Teatrul de vară din parcul Bazilescu, amfiteatrul din parcul Tineretului şi grădina Capitol sunt exemple concrete ale identităţii distruse de birocraţie şi dezinteres.

Teatrul Arhambra, în ruină

La jumătatea Primului Război Mondial, intelectualii vremii investesc în cultură. Pe strada Sărindar, actuala Constantin Mille, chiar în miezul Bucureştiului, construiesc teatrul „Arhambra": o grădină de vară, schiţată în stil eclectic de arhitectul Nicolae Nenciulescu, dotată cu ecran cinematografic imens şi o acustică impecabilă pentru anul 1916.

În anul 1923, grădina cu teatru este modernizată şi redenumită „Capitol". Devine imediat principalul loc estival de bon ton al elitei culturale şi îşi păstrează standardele ridicate chiar şi în perioada crizei economice. În anul 1938, arhitecta Henrieta Delavrancea îi reface foaierul de la intrare şi faţada dinspre bulevardul Elisabeta. O renovare care îi menţine splendoarea până la cutremurul din anul 1977, când este ruptă în două. Datorită valorii şi frumuseţii sale însă, ulterior este revitalizată şi redată publicului.

„S-au făcut câteva modificări, câteva adăugări, chiar şi scările metalice, camera de proiecţie pentru că înainte era teatru de vară, ulterior a fost cinematograf", a explicat Andrei Racovițan, reprezentantul organizației „Save or Cancel”.

După anul 1990, celebra grădină de vară nu a mai avut parte de îngrijire. A fost închisă, redeschisă şi iar închisă. În ultimiizece ani, Andrei Racoviţean şi amicii din organizaţia „Save or Cancel" au încercat să reanime locul prin diverse evenimente culturale: teatru, filme, concerte, şedinţe foto. Nicio autoritate publică nu le-a susţinut proiectul. În prezent, grădina stă închisă şi aşteaptă un miracol.

„Cred că ar putea să funcţioneze ca un centru cultural super bine, aceasta fiind şi propunerea noastră, ca acest loc să devină un centru cultural, un hub cultural în care să se întâlnească mulţi tineri cu activităţi conexe şi să producă lucruri interesante pentru Bucureşti”, a spus Andrei Racovițan.

Comoara ridicată în urmă cu o sută de ani a ajuns o ruină. Aparţine Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor, care nu-şi permite să o renoveze. O închiriază, uneori, pe sume infime, pentru decor de videoclipuri sau de fotografie. Primăria Bucureştiului, deşi s-a visat Capitală Culturală Europeană, nu s-a interesat niciodată de starea Grădinii „Capitol".

„Aş spune că Bucureştiul ratează în fiecare zi enorm de multe locuri care ar putea să fie transformate în puncte culturale foarte utile”, a precizat Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților București.

Mândria cartierului Bucureștii Noi, în paragină

În parcul Bazilescu, din sectorul 1, este o altă capodoperă culturală abandonată: Teatrul de vară „Nicolae Bălcescu". Construit în anul 1953, cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului Comunist, locul a devenit rapid mândria cartierului Bucureştii Noi. Până în anul 1990, era gazdă permanentă pentru artişti de estradă, pentru trupe de teatru si muzicale. De peste două decenii însă, activităţile culturale s-au întrerupt. În prezent, spectacolul este asigurat de şobolani.

Autorităţile au agăţat pe gard mesaje de avertisment asupra pericolului de prăbuşire, au montat capcane cu otrăvuri pentru şobolani şi au interzis accesul în curte. Curioşii găsesc totuşi destule breşe printre gard.

Dincolo de faţadă întâlnesc, însă, numai un peisaj dezolant. Cabinele artiştilor sunt pline de gunoaie, locul de sub scenă, rezervat cândva orchestrei, este inundat, iar zona scaunelor este acoperită de o veritabilă pădure.

„Dacă mai stă mult aşa, cade bucată cu bucată şi arată groaznic. Birocraţia! Birocraţia din cadrul Ministerului Culturii. Din cauza asta l-a adus în acel stadiu”, a reclamat Dan Tudorache, primarul sectorului 1.

Clădirea este în administrarea Ministerului Culturii, iar terenul de sub ea în gestiunea Primăriei Sectorului 1. Ministerul nu are bani pentru renovare, iar primăria nu are dreptul legal să investească. Aceasta este, practic, birocraţia care distruge un simbol al Capitalei.

„Aşteptăm o hotărâre a Ministerului Culturii ca să-l predea municipiului Bucureşti. Şi înţelegerea mea cu doamna Firea e să ni-l dea nouă, sectorului. Îl aştept de foarte mult timp, actele sunt făcute”, a spus edilul.

Prin intermediul unui comunicat, Direcţia Cultură, Sport, Turism din cadrul Primăriei Capitalei spune că pentru a putea reabilita Teatrul de Vară „Nicolae Bălcescu" „este necesară promovarea unei Hotărâri de Guvern care să aibă ca obiect transmiterea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Culturii, în domeniul public al Municipiului Bucureşti şi în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti a acestui Teatru".

„A fost depusă solicitarea din luna noiembrie 2015 la Consiliul General. Deci noi aşteptăm ca Ministerul Culturii să ni-l dea şi să putem investi”, a spus Dan Tudorache.

Amfiteatrul din parcul Tineretului, ocolit de bucureșteni

Abandonat şi mizer este şi Amfiteatrul din parcul Tineretului. Comuniştii l-au construit pentru manifestări culturale, didactice, studenţeşti, muncitoreşti sau de partid. Activităţile începeau mereu în ziua de 1 mai şi se încheiau abia toamna, pe 1 octombrie. Acum este doar un loc mizer, pe care adolescenţii cartierelor Berceni şi Tineretului îl ocolesc.

Amfiteatrul este în patrimoniul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement, din subordinea Primăriei Capitalei. Este vorba de controversata instituţie care a plătit, în anul 2009, trei milioane de lei pentru 20 de ceasuri stradale aurite şi o jumătate de milion de lei pentru păsări exotice. ALPAB nu a avut niciodată însă bani de cheltuit pentru cultură. Salvarea amfiteatrului poate veni totuşi de la Primăria Sectorului 4, pe raza căreia este situat tot parcul Tineretului.

„Încă din anul 2014, de când eram viceprimarul sectorului 4, am solicitat ca acest amfiteatru să revină în administrarea sectorului 4. Sunt convins că noi, ca şi autoritate publică locală, îl putem primi de la consiliul general şi putem investi în el, astfel încât să dăm ceea ce această comunitate are nevoie. Pentru că aici, din nefericire, nevoia de cultură nu este sub nicio formă acoperită de edificii. Nu avem un teatru, nu avem un amfiteatru, iar în general, edificiile culturale lipsesc la nivelul sectorului 4”, a spus primarul sectorului 4, Daniel Băluță.

Situaţia juridică a amfiteatrului este complicată şi din cauza celor 18 cereri de retrocedare existente pe rolul instanţelor judecătoreşti. Potenţialii câştigători pot primi însă despăgubiri materiale. Cu acordul consilierilor generali ai Bucureştiului, amfiteatrul poate ajunge pe agenda de investiţii a primăriei sectorului 4.

„Am pregătit deja procedura pentru concurs de soluţii. Astfel încât suntem extrem de interesaţi ca societatea civilă şi toţi cei care iubesc arta şi toţi cei care iubesc astfel de construcţii să se implice. Şi împreună cu noi să elaboreze cea mai bună strategie şi cea mai bună reabilitare posibilă pentru acest edificiu”, a spus edilul.

Excepția de la regulă

Există totuşi şi excepţii care dovedesc că spaţiile acestea lăsate de izbelişte pot redeveni locuri de bon ton. Inaugurat în anul 1953, ca şi „fratele" din parcul Bazilescu, teatrul de vară „Mihai Eminescu" nu şi-a închis porţile niciodată. Este în administrarea primăriei sectorului 2, care îl ţine la dispoziţia publicului şi a artiştilor.

„Amfiteatrul ţine de Centrul Cultural Mihai Eminescu, este şi sediul instituţiei în acest spaţiu şi probabil asta a fost o şansă în plus să reuşim să-l menţinem de-a lungul anilor. Se închiriază, se poate face chiar un parteneriat cu instituţia noastră. Avem evenimente şi cu unităţile de învăţământ din sectorul 2 care îşi pot organiza activităţile aici”, a spus șeful Serviciului de Proiecte Culturale din Sectorul 2, Florin Iacob.

Banii obţinuţi din închirierea teatrului ajung în bugetul Centrului Cultural „Mihai Eminescu" şi sunt folosiţi pentru plata utilităţilor, întreţinere şi reparaţii. O reţetă financiară care se aplică identic şi în cazul celorlalte două locaţii funcţionale, în aer liber, din Bucureşti: Teatrul de vară Herăstrău şi Arenele Romane.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri