Sari la conținut

Cluj-Napoca | Dramele care au transformat orașul

Istoria Clujului a fost puternic marcată de trei valuri de ciumă şi fiecare dintre ele şi-a lăsat amprenta asupra dezvoltării oraşului. În timpul epidemiei din 1585, cimitirul din centru a devenit neîncăpător. Consiliul celor 100 de Bărbați a decis amenajarea unuia nou, în afara Zidurilor Cetății. Sute de ani mai târziu, Cimitirul Central este unul dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est şi este cel mai vechi loc de înhumare medieval din România. Tragediile provocate de apriga maladie au adus în oraș și prima statuie într-o piață publică, și primul sistem de alimentare cu apă.

Epidemiile devastatoare de ciumă au marcat orașul din inima Transilvaniei - au generat schimbări majore, atât pentru populație, cât și în modul în care a evoluat oraşul.

Pe latura de nord a Bisericii Sfântului Mihail, pe locul acoperit acum cu piatră cubică, se afla în urmă cu peste 400 de ani primul cimitir al oraşului.

Când a lovit prima oară ciuma, la 1585, autorităţile vremii s-au văzut nevoite să construiască un alt cimitir.

Cristian Manolachi, istoric: Consiliul Celor 100 de Bărbaţi, Consiliu care administra oraşul, a decis înfiinţarea unui cimitir în afara zidurilor cetăţii, întrucât vechiul cimitir era oricum arhiplin, iar îngroparea acolo a morţilor şi transportarea lor prin centrul oraşului se presupune că generau alte şi alte cazuri de îmbolnăviri. Aşa a apărut cimitirul Hajongard în 1585 care dăinuie până astăzi.

Sute de ani mai târziu, cimitirul ridicat la sfârşitul secolului al 16-lea este unul dintre cele mai mari cimitire din Europa de Sud-Est. Întins pe o suprafață de 14 hectare e locul în care-şi dorm somnul de veci multe dintre personalităţile urbei, precum Ion Agârbiceanu, Emil Racoviță, sau guvernatorul Transilvaniei, Gyorgy Banffy.

Turiști:
- E un loc faimos cu clădiri frumoase și mulți oameni importanți sunt înhumați aici.
- E o atmosfera unică aici.

Biserica din inima orașului și piața centrală s-au dezvoltat şi ele şi au devenit, pentru turişti, kilometrul zero al orașului:
- Clujul este un oraş minunat, iar această piaţă este extraordinară pentru o vizită, dar şi pentru o relaxare cu familia şi copii. Biserica și statuile sunt impresionante. Cea mai interesantă este istoria monumentului şi a bisericii.
- Acum merg să văd biserica Am un ghid şi o să citesc despre biserică atunci când o să intru o să mai citesc din ghid.

Autoritățile locale vor să extindă piaţa anul acesta. Investesc aproape opt milioane de lei pentru a o face și mai accesibilă.

Înapoi la lecţia de istorie: al doilea val de ciumă a lovit orașul la 1738. Împuterniciții imperiali au înființat puncte permanente de carantină, dar chiar și-așa, Transilvania n-a scăpat de temutul flagel.

Cristian Manolachi, istoric: Focarele de ciumă din anumite oraşe din Transilvania, cel puţin reuşeau să ucidă până la jumătate din populaţia oraşele, astfel încât autorităţile luau diferite măsuri şi enumerăm aici arderea deşeurilor, punerea în carantină a străinilor care vizitau respectivele oraşe ori stropirea cu oţet a monedelor care circulau în zona respectivă.

Drept mulţumire că au scăpat de molimă, autorităţile au ridicat, într-o mică piaţă din zona de sud a oraşului, o statuie închinată Fecioarei Maria - a fost prima statuie dintr-o piaţă publică.

Cristian Manolachi, istoric: Avem un exemplu clasic în Transilvania când între 1738 şi 1742 are loc un val de ciumă. Nu mai puţin de 21.000 de districte sunt afectate, astfel că întreaga Transilvanie este afectată de ciumă şi mor peste 40.000 de oameni. La iniţiativa lui Antal Kornis, în 1744 este comisionat un arhitect care realizează o statuie a Fecioarei Maria aşa numită şi statuia ciumei.

215 ani mai târziu, în 1961, statuia a fost mutată în spatele Bisericii Sfântul Petru. Tot aici a ajuns și cel de-al doilea monument ridicat după epidemia de ciumă de la sfârșitul aniilor 1730.

Cristian Manolachi, istoric: Portalul votiv a fost construit în 1747 după aceiaşi epidemie de ciumă care a generat şi construcţia Sfintei Fecioare Maria. A fost amplasat în fața Bisericii Sfântul Mihail. Este în stil baroc, întruchipează diferinţi sfinţi , iar în zona centrală se află arhanghelul Mihail, Sfântul Răzbunător, iar acesta ucide balaurul, semn că ciuma a fost învinsă, semn că binele a învins până la urmă răul.

Cum epidemiile se ţineau lanţ, chiar și după amenajarea cimitirului în afara zidurilor cetății și a măsurilor stricte de carantină, în 1885, după ultima mare epidemie de ciumă, autoritățile orașului au început amenajarea primului sistem de alimentare centralizată cu apă potabilă. A fost o prima etapă din ceea ce este astăzi rețeaua de alimentare cu apă a municipiului Cluj-Napoca.