Sari la conținut

#Colectiv | Tragedia care a produs schimbări în politică și în societate

Trei zile de doliu naţional au urmat tragediei de la Colectiv, din seara de 30 octombrie. Mii de oameni s-au solidarizat cu răniţii care luptau pentru viaţă, dar şi cu rudele celor care au pierdut, din păcate, această luptă. Au fost, zile la rând, cozi impresionante pentru donarea de sânge, s-a făcut covor din mii de lumânări, zeci de mii de flori s-au adunat pe altarul improvizat la intrarea în clubul morţii.

Imediat după tragedie, autorităţile au anunţat că localul nu avea autorizaţie de securitate la incendiu, eliberată de ISU. Trei zile mai târziu, Guvernul a decoperit că exista o lege care le permitea pompierilor să închidă toate localurile aflate într-o situaţie similară, dar nu existau norme pentru ca această lege să poată fi aplicată. Lucrurile s-au schimbat în şedinţa executivului din 3 noiembrie.

Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne: „Au fost luate unele măsuri ca legea 307 să fie modificată, lucru care s-a făcut în cursul acestui an, rămânând să elaborez Hotărârea de Guvern sau documentul care să permită aplicarea modificărilor, modificări care au dus la înăsprirea amenzilor și la creearea condițiilor de a opri pe cineva dacă nu respectă regulamentul și mai ales de nu permite să continue fără autorizații, transformând faptul că dacă ai continuat după autorizație atunci devine infractiune.”

Zeci de cluburi din Capitală, dar şi din ţară s-au închis imediat după tragedie.

Este atât de surprinzător că într-o noapte de sâmbătă la doar câţiva paşi de un club să găseşti atâta linişte. În mod normal pe aici ar fi trebuit să vină foarte multe maşini, foarte multă lume, tineri care să îşi dorească să intre în club”, relata Cristian Popa, reporter Digi24.

Pe reţelele de socializare, mesajele de susţinere au început să se amestece cu strigătele de revoltă. Când s-a aflat că localul avea autorizaţie de funcţionare pentru doar 80 de persoane, un zăgaz s-a rupt. Pe 3 noiembrie, mii de tineri s-au mobilizat şi au ieşit în stradă. Au cerut demisia autorităţior responsabile.

„Ruşine, ruşine, ruşine să vă fie!”, „Hoţii, hoţii, hoţii!”, „Demisia! Demisia! Demisia!”, „Păcat, păcat, de sângele vărsat!”, „Colectiv! Colectiv! Colectiv!”, au scandat ore întregi mii de oameni.

În Bucureşti şi în toate marile oraşe, peste 30.000 de oameni şi-au strigat nemulţumirea în stradă. A doua zi, premierul României, Victor Ponta, a anunţat că demisionează din funcţie.

„Nu vreau și nici nu cred că este corect să las această responsabilitate nici pe seama celor care au fost în teren, nici pe seama primarilor, secretarilor de stat, miniștrilor. Sunt gata să fac eu acest gest pe care o parte din societate îl așteaptă și începînd de astăzi îmi depun mandatul de prim-ministru și mandatul Guvernului”, a declarat Victor Ponta.

Cel pe care strada l-a acuzat din prima clipă, edilul care a semnat "ca primarul" autorizaţia de funcţionare a clubului morţii, şi-a dat demisia abia după ce a căzut Guvernul.

„Este o greşeală şi mi-o asum. Prea târziu, dar mi-o asum că nu am procedat la demisie în prima zi sau imediat după acccident, îmi voi reproșa toată viața acest lucru”, a spus Cristian Popescu Piedone.

Demisia Guvernului nu a oprit, însă, protestele. Oamenii au continuat să iasă în stradă şi au cerut schimbarea clasei politice. În cadrul negocierilor cu partidele politice pentru numirea unui nou prim-ministru, preşedintele Klaus Iohannis a chemat în premieră la Cotroceni şi reprezentaţi ai societăţii civile. Pe 10 noiembrie, preşedintele a anunţat noul premier: Dacian Cioloş.

O săptămână mai târziu, guvernul Dacian Cioloş a depus jurământul la Palatul Cotroceni.

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român”, a jurat Dacian Cioloș.

Tragedia de la Colectiv a dus şi la suspendarea din funcţie a conducerii ISU Bucureşti. Pompierii ar fi ştiut de existenţa clubului, dar nu s-ar fi deplasat la faţa locului pentru a vedea dacă sunt sau nu respectate normele de securitate la incendiu.