Sari la conținut

Comune din Iași, populate doar pe hârtie. Zeci de mii de cetățeni moldoveni și-au făcut cărți de identitate în aceste localități

Indiferent cum se numeşte localitatea, chiar dacă e cel mai sărac sau izolat cătun din România, pentru moldovenii de peste Prut care au obţinut şi cetăţenie română, o adresă de domiciliu în Uniunea Europeană înseamnă o viaţă nouă. În Moşna, comună aflată la 50 de kilometri de Iaşi şi 70 de graniţa cu Republica Moldova, populația a crescut din 2013 cu o sută de locuitori pe zi.

Georgel Popa, primarul comunei Moşna: „În acest moment comuna noastră are în jur de 9.000 de locuitori. Făcând o comparaţie cu vechea structură de populaţie şi număr de locuitori pe care îi aveam acum 2 ani, noi suntem circa 2.000-2100. Diferenţa o reprezintă cetăţenii luaţi în spaţiu de origine basarabeană”.

80% dintre cei 60.000 de cetățeni moldoveni care în ultimii doi-trei şi-au făcut acte româneşti au ales zonele rurale, pentru că formalităţile merg mai repede. La Iaşi, listă de aşteptare este plină până în februarie 2016.

Renata Marin, director Direcţiei de Evidenţa Populaţiei Iaşi: „Faptul că la noi durează atât de mult, ca timp, iar ei în general se grăbesc pentru ceva anume, atunci au preferat să meargă în alte părţi şi s-au orientat către celelalte comune, celelalte servicii de evidenţa persoanelor din judeţul Iaşi”.

Aşa se face că sute de localnici din satele de la graniţă au devenit, în acte, gazde pentru moldovenii de peste Prut.

Mihai Irimia, primar Răducăneni: „În anul 2013, în luna august a început la noi fenomenul aşa zis al moldovenilor încetăţeniţi în România. Ce m-a deranjat a fost faptul că ei se foloseau de noi numai pentru obţinerea acestui act de identitate”.

Până şi angajaţi din administraţia locală au fost de acord să-i ia în spaţiu, cum se spune, pe noii compatrioţi.

Vasile Romanescu, angajat al Primăriei Grajduri: „Ei şi-au făcut buletinul şi au plecat în lumea lor. Ce ştiu eu cine sunt, ce sunt, cum sunt, ce fac ei? Nu mai am eu treabă cu ei”.

În comuna Grajduri populaţia s-a triplat, dar numai în documentele de la Evidenţa Populaţiei. Pe uliţele satelor nu i-a zărit nimeni.

Constantin Zamfirache, primarul comunei Grajduri: „Toate ar fi bune şi frumoase dacă lucrurile ar merge la modul corect. Să ştim efectiv unde locuiesc aceşti cetăţeni ca să putem solicita să respecte legea. Mă refer în principal la numite amenzi, taxele pe maşini. Chiar deja au început să sosească din Uniunea Europeană şi noi efectiv nu ştim unde să ne adresăm, unde să-i găsim”.

Mai bine de 10% dintre cei peste 450.000 de moldoveni care au şi cetăţenie română au domiciliul din buletin într-o localitate din Iaşi.