Sari la conținut

Cum își vor putea cumpăra deținuții zile de libertate

Deţinuţii care muncesc îşi pot cumpăra, în schimbul salariului primit după gratii, mai multe zile libere. Asta înseamnă că își transformă plata cuvenită pentru anumite activități în muncă neplătită, care poate fi echivalată în zile reduse din pedeapsă. Este propunerea deputatul UDMR Marton Arpad, votată de aleşii din Comisia Juridică. Deputaţii au dat un raport favorabil legii privind regimul de executare a pedepselor, lege propusă de fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună. De asemenea, deţinuţi închişi în condiţii improprii vor beneficia de șase zile libere, în schimbul a 30 executate. Măsurile sunt menite să reducă aglomeraţia din închisori, susţin parlamentarii.

Votul din Comisia Juridică este rezultatul a cinci şedinţe de discuţii legate de legea referitoare la condiţiile din închisorile româneşti. Un singur reprezentant al opoziţiei a ajuns la şedinţă.

Deputaţii au adoptat şi un amendament al UDMR referitor la deţinuţii salariaţi.

„Un deţinut execută muncă şi este plătit. Persoana care are dreptul la această plată să renunţe la această plată şi să agreeze zile de eliberare”, a spus Oana Florea, deputat PSD.

Astfel, un deţinut care munceşte trei zile, fără să îşi încaseze salariul, va beneficia de patru zile de libertate, iar o tură de noapte este recompensată cu două zile de libertate.

În lagărele de exterminare mureau oamenii nu pentru că munceau, ci pentru că munceau înfometaţi, în condiţii de proastă igienă. Şi atunci munca în aceste condiţii ducea chiar la exterminare”, a spus Eugen Nicolicea, deputat PSD.

Cei care îşi execută pedeapsa după gratii, în condiţii grele, ar urma să primească șase zile libere, dacă execută 30. Deputaţii jurişti au stabilit şi criteriile de definire a condiţiilor improprii. Printre ele - spaţiul de cazare de patru metri pătraţi sau chiar mai mic, aer insuficient, lipsa luminii naturale ori a apei calde.

De măsuri ar urma să beneficieze cei închişi din anul 2012 până acum.

Legea a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună. Proiectul a fost deja adoptat de Senat şi urmează votul final în plenul Camerei Deputaţilor.