Sari la conținut

Cum pot fi convinși tinerii care învață în străinătate să se întoarcă acasă

Criza educaţională amplifică diferenţele sociale. O spune Banca Mondială şi explică faptul că salariile mici nu sunt decât efectul educaţiei precare. Tinerii buni, cu studii încheiate cu brio, pleacă. Cum îi ţinem în ţară? Nu avem cum, spun profesorii care i-au pregătit. Există însă câteva excepţii, tineri care vor să aplice tot ce au învăţat peste hotare la ei acasă. Se întorc însă doar dacă sunt siguri că îi aşteaptă un loc de muncă într-o companie care pune preţ pe opinia lor.

„Ne plângem că ne pleacă tinerii în străinătate şi ne temem că, la bătrâneţe, nu va mai avea cine să ne plătească pensiile. Este realitatea zilelor noastre, dar o realitate pe care unii dintre noi încearcă să o schimbe. Este vorba despre cei care ştiu că tinerii români care studiază în străinătate s-ar întoarce acasă dacă ar gasi ceva care să îi motiveze. Aşa că organizează întâlniri între ei şi posibili angajatori de la noi tocmai ca să pună faţă în faţă cererea şi oferta de pe piaţa muncii”, relatează Ligia Munteanu, jurnalist Digi24.

Mai bine de 36.000 de tineri au decis că şcolile din România nu sunt de ajuns pentru planurile pe care au cu viitorul lor. Au plecat să obţină diplome peste hotare şi, dintre toţi plecaţi, nu se vor întoarce mai mult de cinci sute. Acest număr ar putea fi totuşi mult mai mare dacă România le-ar oferi şansa unei schimbări.

„Am făcut un studiu şi 700 de oameni au răspuns şi-şi doresc job-uri cu însemnătate, în care să schimbe ceva. Noi le găsim. Noi găsim aceste oportunităţi valoroase pentru ca ei să se întoarcă. Le comunicăm ulterior şi strângem CV-urile”, spune Mihai Zânt, director general al unei organizaţii de recrutare.

Răzvan este unul dintre tinerii care au găsit o oportunitate în România. A decis să rişte. Absolvent al liceului de matematică-fizică din Turnu Măgurele, cu trei ani de studii făcute în Capitală, la Şcoala Naţională de Studii Politice, dar o carieră politică în ţară nu mai semăna cu visul lui din liceu.

Am plecat la sfârşitul facultăţii, după am căutat un master în domeniul real şi am găsit unul la Milano, economie şi ştiinţe politice. Am dat câteva examene de echivalare de credite de matematică şi apoi am absolvit masterul din Milano în 2014. Aveam de gând să merg la Bruxelles să lucrez acolo, doar că am fost într-un proces lung de selecţie cu constituţiile la nivel european. Am ajuns în etapa finală, dar nu am fost selectat. Am hotărât să mă întorc acasă şi să îmi reiau aplicaţiile către instituţiile de la Bruxelles”, spune Răzvan Voicu.

Acasă a găsit o firmă care a reuşit să aducă într-un singur loc 10.000 de CV-uri, 10.000 de tineri absolvenţi de care piaţa muncii din România are nevoie. Pentru mulţi dintre ei reuşesc să găsească locuri de muncă aici.

Am avut oferte de job de a rămâne în Milano. Pentru cineva care nu are experiență, acolo ți se oferă o poziție de internship, aici s-a oferit o poziție de junior consulting”, spune Răzvan.

Andreea are acum 27 de ani. Şi ea a plecat din ţară imediat ce a terminat studiile, a plecat la University College London pentru un master în management. Ştia însă că avea să se întoarcă atunci când România va avea ce să îi dea la schimb pentru experienţa acumulată de ea peste hotare.

A contat foarte mult pentru mine, în momentul în care am decis să mă întorc aveam deja trei opţiuni de job aici şi cu șase luni înainte de finalizarea studiilor deja începusem să caut pentru că ştiam foarte tare ce-mi doresc. În momentul respectiv îmi doream să fac consultanţă pentru întreprinderi sociale, ceea ce s-a şi întâmplat în România . Și în momentul în care m-am întors aveam deja oferta de job şi contract de muncă semnat. Și asta a făcut o mare diferenţă pentru mine, apropo de încrederea cu care m-am întors”, spune Andreea Nistor.

200.000 de români au plecat din ţară pentru cel puţin un an. Mulţi dintre ei au fost tineri. Aproape 31.000 cu vârste între 20 şi 24 de ani. Este cea mai bună forţă de muncă, spun specialiştii. Dar tot ei sunt şi cei mai pretenţioşi, vor salarii pe măsura studiilor şi, dacă ar putea să aleagă, ar fi propriii lor patroni. Cum acest lucru nu este mereu posibil, multinaţionalele rămân locurile în care visează cei mai mulţi dintre ei să lucreze,” relatează Ligia Munteanu, jurnalist Digi24.

„Aş zice că din răspunsurile primite, tinerii au fost foarte realişti cu aşteptările financiare, mai realişti decât absolvenţii din piaţa locală. 1000-1500 euro cer pe lună”, spune Mihai Zânt, director general al unei organizaţii de recrutare.

Mircea a fost de asemenea plecat pentru un studiu de licenţă la finalul lui 2012. A stat departe de ţară patru ani, timp în care a fost în Olanda, SUA şi Marea Britanie.

A fost un program complex şi variat care mi-a permis să fac diverse internship-uri, respectiv schimburi de experienţă şi ulterior m-am întors în România. Poziţia pe care o ocup îmi oferă oportunitatea minunată de a interacţiona cu tineri care se află în diverse perioade ale vieţii lor: cei care se gândesc să plece în străinătate şi bineînțeles că au undeva în bagaj şi întrebarea: ce o să fac după terminarea studiilor - unde o să mă duc? O să mă întorc sau o să merg în străinătate?”, spune Mircea Diaconu.

Tinerii aleg în continuare să plece din ţară, fenomenul acesta este în continuate prezent şi asta datorită oportunităţilor foarte mari pe care le au în străinătate. Încă nu ne comparăm cu alte ţări din Europa.

Este absolut normal ca piaţa muncii să fie corelată cu piaţa universitară, cu studiile, să existe o legătură între ce studiază tinerii şi care sunt cerinţele din punctul ăsta de vedere şi ce regăsesc ei în piaţa muncii”, spune Corina Diaconu, specialist în resurse umane.

Anual, 4.500 de absolvenţi de liceu pleacă la studii în străinătate. 90% dintre ei aleg universităţii din Europa.