Sari la conținut

D. Pîslaru: În ţara în care toţi ne credem deştepţi, avem nişte probleme pe care le ţinem sub preş

România nu va fi niciodată un stat asistențial, însă este important să înțelegem că trebuie să prevenim abandonul, vulnerabilizarea categoriilor și nu să le constatăm și să reacționăm la ele, a declarat la Digi24 ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.

"În țara în care cu toții ne credem deștepți și știm că de fapt n-are sens să ne implicăm pentru că oricum nu merită și pe cei care se implică îi arătăm cu degetul și zicem "ce fraieri sunt că se implică", în această țară noi avem niște probleme pe care le ținem sub preș de foarte multă vreme și considerăm că țara asta eventual este reprezentata de câteva mici comunități ...Sunt câteva orașe care au o dinamică care, foarte important, e izvorâtă de jos în sus, nu numai de sus în jos, de undeva de la un stat asistențial. România niciodată nu va fi un stat asistențial. Nu ne permitem să fim un stat asistențial..Trebuie să avem o plasă de siguranță, firește...Dar ce e mai important ca și concept de dezvoltare economică, legat de forța de muncă, de sistemul de pensii, de sistemul de asistență socială este să înțelegem că trebuie să prevenim abandonul, vulnerabilizarea categoriilor și nu să le constatăm și să reacționăm la ele. Trebuie să venim cu servicii prin care putem să îi ajutăm și aceste lucruri schimbă paradigma de la pasiv la activ", a spus Pîslaru.

În opinia acestuia, este critică crearea de locuri de muncă pentru a susține inclusiv bugetul asigurărilor sociale, în condițiile în care o parte a populației este aptă de muncă, dar nu este integrată pe piața muncii.

"În acest moment este critic pentru noi, pentru a susține inclusiv bugetul asigurărilor sociale, să creăm locuri de muncă, este un lucru critic pentru această societate. Crearea de locuri de muncă în primul rând trebuie să plece de la faptul că am o parte întreagă de populație care este aptă de muncă și care nu este în acest moment integrată în activități legate de ocupare. O parte bună din ei își caută de lucru și nu își găsesc pentru că nu au aptitudinile respective și nu prea îi ajută societatea să și le găsească, iar alta a renunțat chiar să le mai caute și sunt în sistemul acesta de semisubzistență, subzistență în zona rurală și practic își duc viața de la o zi la alta combinând niște ajutoare sociale pe care le primesc cu niște lucruri pe care le obțin", a explicat ministrul Muncii.

Referitor la conceptul de incluziune socială a celor care primesc ajutoare, Dragoș Pîslaru a precizat că pentru niciun partid politic nu a rentat să renunțe la această masă socială "capturată complet".

"Până acum n-a rentat pentru niciun partid politic să renunțe la o masă socială capturată complet, pentru că pe semnătura primarului se dau acele ajutoare sociale care creează dependență. Oamenii aceia nu primesc suficienți bani ca să iasă din starea lor, primesc suficienți bani cât eventual să își înece amarul cu alcool, să se îmbolnăvească, să vină să greveze sistemul de sănătate, să mă ducă la cazuri de violență domestică, să vină să distrugă familii unde copiii ajung în abandon școlar, perpetuând de fapt starea lor de sărăcie și de vulnerabilitate, ei fiind o masă de manevră în acest moment care pentru politica tipică de până acum a fost foarte convenabilă. Sunt însă și cazuri excepționale în care avem edili la nivel local care au determinat modificări și schimbări și au intrat cu politici active", a mai spus ministrul Muncii.

El a subliniat că statul a făcut prea puțin în această zonă, preocupările fiind legate de indexări de alocații sau indemnizații și nu de investiții în zona de servicii.

"Statul însă în sine a făcut foarte puțin progres înspre zona aceasta. La noi preocupările majore legislative au fost cum să indexăm o alocație sau o indemnizație și nu cum să investim în zona de servicii pentru ca să ajungem să nu mai avem atât de mulți oameni cu alocații, indemnizații și ce mai avem pe partea de asistență socială. Aici e un lucru foarte simplu. Noi putem să alegem să cheltuim bani pe partea de asistență sau să investim bani în asistența socială. Pentru că dacă privim incluziunea socială ca o investiție într-un viitor, într-o Românie care într-adevăr să arate mai bine din perspectiva afacerilor sociale, atunci e cu totul altceva", a subliniat Pîslaru.

Șeful de la Muncă susține că o investiție în prevenirea abandonului copiilor ar costa de șapte ori mai puțin decât instituționalizarea acestora în sistemul de protecție.

"Vă dau un exemplu. Dacă eu aș investi în prevenirea abandonului copiilor de către familii m-ar costa de șapte ori mai puțin decât costul instituționalizării copilului în sistemul de protecție..Și aș elimina cauza. Mă costă de șapte ori mai puțin să țin copilul acela în familia lui decât să îl educ și să plătesc anual costurile de instituționalizare. Se pune acum întrebarea: dacă e așa de evident de ce nu se face asta? Pentru că instituțiile noastre de asistență socială au propria lor logică. Ele își prezervă mai degrabă status qvo-ul, numărul de angajați, nu există o aliniere între minister, DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului n.r.), structurile județene și structurile locale și atât timp cât nu există această aliniere, la care lucrez de când am venit în minister, să explicăm că suntem toți pe aceeași lungime de undă și dacă nu migrăm către servicii, suntem condamnați doar să rulăm bani din ce în ce mai mulți și la un moment dat să descoperim că nu avem efectele scontate", a mai spus Pîslaru.