Sari la conținut

De ce avem din ce în ce mai puține produse tradiționale

Condiţiile mai aspre de atestare a produselor tradiţionale, care au intrat în vigoare în 2013, au redus drastic numărul acestor alimente. Pentru că fabricantul trebuie să demonstreze vechimea reţetei, să elimine toate chimicalele şi să folosească unelte rudimentare, nu moderne, puţini sunt cei care au reuşit să respecte normele impuse de lege: doar 204 anul acesta.

Cele mai multe preparate sunt în Braşov, Maramureş şi Alba - iar pe listă sunt păstrăvul afumat, pălinca şi cârnaţii de oaie. În Covasna, pâinea de casă cu cartofi fulop are etichetă de produs tradiţional, iar preţul este pe măsură.

Consumatorul este sigur că mănâncă un produs sănătos. Este şi avantajul celui care produce, pentru că, pe raft, el va avea o anumită poziţie. Un produs tradiţional nu este un produs ieftin, pentru ca e obţinut fie numai din carne, fie numai din lapte, fie numai din legume și fructe, în care nu se pune nimic care să înmulţească respectivul produs”, a precizat Bibiana Stanciulov, producător de magiun.

Alimentele atestate trebuie să poarte logo-ul de produs tradiţional pentru ca toţi cumpărătorii să le deosebească la raft. Sibiul, spre exemplu, nu are niciun produs din brânză pe lista atestată de autorităţi, deşi pieţele sunt pline de producători de brânză tradiţională. Controalele ANPC arată că unii comercianţi se folosesc de această denumire doar ca să-şi vândă marfa.

Deşi avem 513 produse recunoscute pe plan naţional, alta e povestea când vine vorba despre piaţa comunitară, unde regulile sunt şi mai aspre.

Am avut primul produs protejat la nivel european, magiunul de Topoloveni, sunt ca şi recunoscute telemeaua de Ibăneşti, salamul de Sibiu. Vă amintiţi celebra poveste cu kurtos kalacs care între timp ar fi fost solicitat la protecţie la nivel european de statul vecin Ungaria”, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

„Trebuie să pornim de la faptul ca în toată Uniunea Europeană sunt 1.500-1.600 de produse certificate. Cam ce au avut produs tradiţional l-au certificat la nivelul Uniunii Europene”, a precizat Staciulov.

De Sărbători, vânzările de produse tradiţionale cresc cu 50%, arată studiile.