Deţinuţii români, ajutaţi să se reintegreze după model norvegian
Deţinuţii români sunt ajutaţi să se reintegreze, după un model norvegian. Se întâmplă la Penitenciarul Chilia. În inima Deltei, aceştia au ridicat mai multe construcţii ecologice. Acolo, ei vor învăţa să facă împletituri din papură și alte meșteșuguri ale zonei.
În inima Deltei, deţinuţii de la Chilia au ridicat mai multe construcţii ecologice. Acolo, ei vor învăţa să facă împletituri din papură și alte meșteșuguri ale zonei. Totul a fost gândit după model norvegian, ca să-i ajute pe cei aflaţi în detenţie să se reintegreze în societate.
100 de oameni au muncit, atunci când li s-a permis, pentru a ridica un sat în miniatură.
Deţinuţii de la Chilia participă la un program de reintegrare. Nicolae Isac va fi liber din februarie. E convins că experienţa de aici îi foloseşte.
Nicolae Isac, deţinut: „Vreo 14 ani.”
„Ce ai făcut?”
„Omor…”
„Ce o să faci când ieși?”
„Tot la tâmplărie. Aici muncești, ești ca acasă, ca la fermă.”
Marius Vulpe, șeful ANP: “Ţine doar de directorii de penitenciare, ține doar de oameni, de dorința lor că se poate, că deținuții merită și altceva decât spațiul detențional pe care îl ocupă acum.”
Casele și atelierele au de toate: cuptoare, paturi, încălzire, tot ce este nevoie pentru a trăi decent.
Ideea proiectului este inspirată după modelul Bastoy, celebra insulă norvegiană unde deţinuţii au toate condiţiile din libertate, dar trebuie să muncească. Rata celor care se întorc în pușcărie este de 16%, comparativ cu media europeană de 65%. Modelul norvegian a fost implementat chiar de fostul penitenciarului din nordul Europei.
Arne Kvernvik Nilsen , coodonator de proiect: „Problema e să le fie redată încrederea în sine. Iar acest lucru nu se face cu pedepse. Cu muncă și cu interacţiunea umană.”
Tove Bruvik Westberg, ambasadorul Norvegiei în România: „Nu se concentrează doar pe deţinuţi, cât și pe personal, care trebuie să înveţe să comunice cu deţinuţii în alt mod.”
Ivan Patzaichin, fost sportiv: „Aici învaţă meserii rare, meserii care vor fi căutate de societate și atunci ei vor avea și posibilitatea să se integreze mult mai ușor.”
Proiectul prin care deţinuţii au ridicat casele ecologice a costat 600.000 de euro, mare parte bani de la statul norvegian.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
