Sari la conținut

Facilităţi pentru firmele care încheie contracte cu şcolile profesionale

Ministerul Educaţiei a lansat, marţi, în dezbatere publică, un proiect privind dezvoltarea învăţământului profesional - dual, prin care operatorii economici care încheie contracte de parteneriat cu unităţile de învăţământ beneficiază de facilităţi la plata impozitelor.

scoli profesionale

Proiectul Ministerului Educaţiei prevede că operatorii economici care încheie contracte de parteneriat cu unităţile de învăţământ beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale.

Unităţile în care se organizează învăţământ profesional sunt stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, a Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale privind învăţământul profesional şi tehnic, precum şi la solicitările operatorilor economici interesaţi în formarea profesională prin învăţământul profesional, mai arată proiectul.

Învăţământul profesional se organizează în şcoli profesionale de stat sau particulare sau în baza unui contract de parteneriat care se încheie între unul sau mai mulţi operatori economici cu o unitate administrativ-teritorială, precizează iniţiatorii proiectului.

"Pentru pregătirea profesională, fiecare elev major, respectiv părintele, tutorele sau suţinătorul legal al elevului minor încheie un contract de pregătire practică individual, cu operatorul economic şi unitatea de învăţământ, reglementat prin metodologie specifică elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu consultarea prealabilă a reprezentanţilor desemnaţi ai operatorilor economici şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, şi aprobată prin ordin al ministrului”, mai prevede documentul.

În cazul învăţământului profesional, tipul, numărul şi conţinutul probelor de admitere pot fi decise de unitatea de învăţământ şi operatorii economici.

În plus, la solicitarea operatorilor economici, se pot organiza probe de admitere stabilite de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici respectivi, indiferent de numărul de candidaţi înscrişi şi de numărul de locuri disponibile.

Probele de admitere pot viza cunoştinţe din programele şcolare din învăţământul gimnazial şi/sau motivaţia elevilor, testarea unor abilităţi/aptitudini şi alte condiţii de admitere stabilite prin procedurile de admitere adoptate de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici, se mai arată în proiectul explicat de News.ro.

Mai mult, organizarea, durata, conţinutul programelor de pregătire şi modalităţile de certificare a pregătirii profesionale se stabilesc prin consultarea operatorilor economici.

Prin urmare, această formă de învăţământ profesional este complementară celor care funcţionează în prezent, iar OUG 94/2014 oferă cadrul legal în vederea organizării ei, dând deopotrivă posibilitatea agenţilor economici să se implice direct în toate componentele formării forţei de muncă de care au nevoie.

Un element de noutate în cazul învăţământului dual este faptul că acesta se desfăşoară pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev. Forma şi conţinutul acestui contract de muncă urmează a fi definite în perioada următoare.

Elementul specific al acestui tip complementar de învăţământ îl reprezintă partajarea responsabilităţilor între autorităţile educaţionale şi angajatori/organizaţii ale acestora, din punctul de vedere al curriculumului, furnizării formării, evaluării şi finanţării.

"Învăţământul tehnic este format din: învăţământ profesional, învăţământ liceal tehnologic şi învăţământ postliceal. Învăţământul profesional este învăţământ dual", potrivit proiectului.

Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 25 ani, într-un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale, mai prevede documentul pus în dezbatere.

Potrivit altei prevederi, pentru absolvenţii de gimnaziu din seria curentă şi din seriile anterioare care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei se pot organiza clase separate de învăţământ profesional.

Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi organizează formarea din şcoală (1-2 zile), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile).

Formele de învăţământ profesional existente în acest moment se adresează unor grupuri diferite. Mai exact, învăţământul profesional cu durata de doi ani se adresează absolvenţilor clasei a IX-a, învăţământul profesional cu durata de trei ani se adresează absolvenţilor clasei a VIII-a, în timp ce învăţământul dual se organizează pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, deci pentru absolvenţii clasei a X-a.

Aşadar, această ultimă formă de învăţământ profesional se adresează elevilor care au absolvit învăţământul obligatoriu, pentru a obţine competenţele necesare pentru intrarea pe piaţa muncii, oferindu-le astfel o rută alternativă de formare.

La învăţământul dual au acces şi absolvenţii din seriile anterioare care au părăsit sistemul de educaţie după absolvirea învăţământului obligatoriu, fără să-şi finalizeze pregătirea cu o calificare sau fără competenţe care să le ofere oportunităţi de angajare. Învăţământul dual oferă absolvenţilor posibilitatea de a intra pe piaţa muncii şi, în acelaşi timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare, mai arată iniţiatorii proiectului.

Prin derogare, pentru admiterea în anul şcolar 2017-2018 metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul profesional este aprobată prin ordin al ministrului Educaţiei, în termen de 45 de zile de la aprobarea modificărilor la Legea educaţiei naţionale, se mai arată în documentul pus în dezbatere.