Fondurile norvegiene au reînviat albastrul „mândră Mărie” de la Târnăvioara

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

Cinci case din Târnăvioara, un mic sat de lângă Copşa Mică, şi-au recăpătat frumuseţea de odinioară. Au fost tencuite şi vopsite în albastru ultramarin, o culoare folosită în urmă cu sute de ani. Povestea pigmentului se pierde în negura timpului, în Evul Mediu, când era extras dintr-o piatră numită lapis lazuli.

Tudor Popa, arhitect: El este folosit chiar din Evul Mediu, în Afghanistan, iar în Europa, în vestul Europei, de fapt, a fost adus doar pe la 1900 și apoi și în România. Avea chiar prețul aurului, așa că era foarte, foarte rar.

Colorantul era numit popular "mândră-Marie" şi doar familiile cu stare din sat îşi permiteau să-l folosească.

Adela Mohanu, reporter Digi24: Tencuieli cu această culoare erau folosite, în trecut, doar de către cei înstăriți. Iată că, după aproape un secol, albastrul ultramarin, pe care localnicii îl numesc și astăzi „mândră-Mărie”, a revenit în Târnăvioara.

Oamenii din Târnăvioara nu ar fi reuşit să restaureze casele dacă nu ar fi primit ajutor printr-un proiect finanţat de norvegieni. Sătenii au fost învăţaţi tehnici tradiţionale.

Unul dintre sătenii care a urmat cursuri de tâmplar, fierar şi zidar este Nicolae Tăpălagă, cândva muncitor la o fabrică acum închisă.

Nicolae Tăpălagă: Noi tencuiam... puneam ciment. Și acum am învățat că se poate cu nisip și var. Și atunci nu se mai ridică umezeala pe perete în sus.

Mulţi localnici speră că tradiţiile redescoperite îi vor ajuta să-şi găsească şi de lucru.

Anca Nițoi, coordonator proiect: Este o comunitate defavorizată, având în vedere că este o comunitate ce aparține actualmente de orașul Copșa Mică, unde toată lumea știe că există probleme sociale destul de mari, în urma disponibilizărilor și dispariției întreprinderilor care au existat aici.

Proiectul se desfăşoară până în octombrie, iar costul total se ridică la 1,3 milioane de lei. Oamenii vor învăţa în lunile următoare şi cum să îşi promoveze satul ca destinaţie turistică rurală.