Sari la conținut

Fumatul pasiv, încurajat în România

Acesta este un spirometru. Măsoară vârsta plămânului. Eu am 28 de ani”. Aşa îşi începe experimentul Alexandru Lazăr, un tânăr din Bucureşti. Lucrează într-un pub şi, deşi nu fumează, inhalează fum cât este la locul de muncă. Cu ajutorul unui spirometru vrea să descopere cât de tare au fost afectaţi plămânii.

„Haideţi să vedem ce vârstă au plămânii mei......48”, spune tânărul.

Ca Alexandru plătesc cu sănătatea milioane de nefumători.

„În România se fumează peste tot iar statul nu asigură protecţia suficientă a cetăţenilor săi faţă de fumatul pasiv”, avertizează Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog.

Un studiu european făcut în 32 de ţări europene plasează România între ultimele state în privinţa protejării fumătorilor pasivi. Tot printre ultimele țări din Europa sunt și Cehia, Grecia, Austria şi Slovacia. Studiile arată că deşi fumatul este printre cele mai întâlnite cauze de deces sau de îmbolnăviri, legislaţia românească în domeniu are lipsuri serioase.

În 2008 s-a considerat că legea este prea dură, adică să se interzică total şi s-a acceptat o perioadă de tranziţie, o soluţie de compromis în care să se organizeze spaţii de fumat. După 7 ani, 2008 – 2015, constatăm că nu s-a rezolvat nimic”, spune Magdalena Ciobanu.

Activiştii spun că problema poate fi repede rezolvată. Legislaţia internaţională a interzis fumatul în spaţiile publice în multe ţări, iar acum numărul cazurilor de deces din cauza bolilor cardiovasculare a scăzut la 48% în Uniunea Europeană, faţă de 60% în România.

„Societatea nu preia interdicţia. Interdicţia cred că trebuie lăsată să vină lent, nu brusc. Dacă se întâmplă brusc, atunci nu este acceptată, este respinsă”, spune psihologul Aurora Liiceanu.

Reprezentanţii industriei tutunului avertizează că o înăsprirea a legii în privinţa fumatului ar duce la pierderea a 20 de mii de locuri de muncă, dar şi la scăderea afacerilor celor care vând ţigarete.