Sari la conținut

Generațiile care vor schimba lumea. Nicolae Manolescu: „La 30 de ani vor ajunge președinți de țară”

Ilinca are trei ani şi face parte din generaţia Alfa, despre care sociologii spun că va schimba radical lumea în care trăim. În plus, specialiştii cred, despre copiii născuţi după anul 2010, că vor fi cei mai educaţi din istorie. Puştii care acum șase ani sunt supranumiţi nativi digitali. Nașterea lor a coincis cu lansarea tabletei iPad.

Asemănători cu de cei din generaţia Alfa sunt cei care acum au între 10 şi 20 de ani, pe care sociologii îi includ în generaţia Z. Ei sunt, cel puţin în momentul de faţă, cei mai flexibili oameni, care se pot adapta foarte uşor. Sunt capabili să renunţe la multe lucruri cu excepţia tehnologiei, deoarece toate invenţiile majore din lumea virtuală au apărut după ce ei s-au născut.

Invenţiile care au marcat Generaţia Z

1997 - apare Google

1998 - apare primul MP3 portabil

2001 - se lansează Wikipedia

2003 - se lansează MySpace

2005 - apare YouTube

2006 - se lansează Facebook şi Twitter

2007 - apare primul model de iPhone

2009 - apare Whatsapp

2010 - apare primul model de Ipad şi se lansează Instagram

2011 - Facebook depăşeşte pragul de 1 miliard de utilizatori

2015 - se lansează Google glass

Sursa: ABS, McCrindle (2014)

„Suferă de boala prezenteismului”

Psihologii Anca Boalcă și Nicolle Gheorghiu și criticul literar Nicolae Manolescu au explicat cum se manifestă această generație, în raport cu generațiile trecute. 

„Îi recunoaştem uşor. Că sunt încăpăţânaţi, sunt independenţi şi mânuiesc foarte bine universul digital. Sunt mult mai autonomi, învaţă, gândesc, se dezvoltă altfel cognitiv, reflectă diferit lucrurile, le transpun altfel in realitate şi asta îi face să fie mult mai independenţi, mai autonomi”, a explicat psihologul Nicolle Gheorghiu.

„Ştiu foarte multe lucruri, au acumulat foarte multe informaţie, sunt foarte isteţi şi sunt foarte analitici. Reuşesc să susţină o discuţie inteligentă, cap-coadă, cu coerenţă!”, a adăugat psihologul Anca Boalcă.

„Este o accelerare. Noi la 40 de ani abia ieşeam dintr-o adolescenţă dificilă. Majoritatea dintre ei nu acordă niciun pic de atenţie lucrurilor care s-au întâmplat înainte de naşterea lor. Suferă de o boală pe care eu am numit-o prezenteism”, a spus criticul literar Nicolae Manolescu.

Potrivit unui studiu realizat de o companie de cercetare din Statele Unite, pe cei din generaţia Z îi interesează într-o mică măsură modul în care arată. În plus, preferă pizza, chipsurile și hamburgerii, iar mişcarea este un cuvânt străin pentru ei. Mai puţin de jumătate fac sport.

„De ce i-ar interesa cum arata atât timp cât sunt in spatele unui gadget. De ce i-ar interesa cum sunt”, a spus psihologul Nicolle Gheorghiu.

La nivel mondial sunt peste două miliarde de tineri incluşi în Generaţia Z, cărora nu le place să lucreze în echipă, preferă să comunice în scris, nu vor să fie controlaţi şi nu sunt de acord cu ce li se predă la şcoală.

„Profesorii lor nu au mentalitatea lor. Deci eu sunt încă pe mâna unor arieraţi, într-un fel. Interesant, cine pe cine învaţă”, a subliniat criticul literar Nicolae Manolescu.

Socializarea are loc în mediul online

Dacă părinţii lor s-au văzut ori s-au plăcut la cinema sau la cofetărie, 84% dintre tinerii din Generaţia Z socializează online. Facebook, Twitter, Snapchat, Instagram sau Tumblr sunt spaţii virtuale în care îşi fac mii de prieteni.

Sociologul Gabriel Hăncean a explicat că comportamentele sociale s-au schimbat odată cu dezvoltarea tehnologiei, iar copiii din generațiile Z și Alfa au fost socializați în acest mediu. 

„Societatea arată sub forma unei uriaşe reţele în care avem atât obiecte digitale, cât şi poate obiecte umane, în sensul în care e un soi de dezumanizare, despre care am putea să discutăm. Această existenţă a oamenilor în spaţiul online nu trebuie privită ca total diferită de ceea ce fac în zona offline. Adică în zona convenţională a interacţionării faţă în faţă! Cu dezvoltarea tehnologiei comportamentele sociale s-au schimbat. Atât generaţiile Z cât şi Alfa sunt compuse din persoane care sunt socializate într-un mediu dominat de aceste obiecte digitale”, a explicat sociologul Gabriel Hăncean.

Specialiștii atrag atenția că este important să nu se interiorizeze și să aibă și experiențe în plan real. 

„Este foarte important ca emoţia să nu dispară şi să profite de această cognitivă care îi ajută şi îi va ajuta şi să evite interiorizarea în lumea lor”, a spus și psihologul Nicolle Gheorghiu.

„E ca şi cum ai sta într-un glob de sticlă, ţi se pun la dispoziţie toate informaţiile din lume, le acumulezi, dar tu practic nu trăieşti nicio experienţă. Dacă mă întrebi pe mine care ar fi pericolul viitoarei noastre societăţi, ar fi că oamenii fug de experienţe de viaţă, fug de experienţele trăite. În comunicarea unu la unu, faţă în faţă sunt implicate emoţii. Când vorbim despre comunicarea în mediul virtual, nu vorbim de emoţii, ci despre un schimb de idei. Schimbăm păreri, gânduri. Tehnologia are şi părţi bune. În primul rând te ajută sa comunici uşor, te ajută interacţionezi cu foarte multă informaţie”, a adăugat psihologul Anca Boalcă.

„Eu nu pot să citesc Război şi Pace pe tabletă, dar ei pot, pentru ei e normal. Suportul electronic nus chimbă cu nimic faptul că se citesc cărţi. De aceea nu sunt disperat când îi aud pe unii că nu se mai citeşte! Se citeşte mai mult decât s-a făcut în toată istoria, să fim drepţi”, a spus Nicolae Manolescu.

„Înainte de apariţia telefonului şi a telegrafului mobilitatea indivizilor se făcea prin animale. Oamenii mergea călare. Asta însemna că era un soi de existenţă statică. Faptul că cineva pleca în vizită în alt oraş era un eveniment important, iar această călătorie îl rupea de toate legăturile sociale. Existenţa umană nu mai este statică ci este de tip nomad. Altfel spus toate contactele mele sociale sunt în rucsacuzl propriu. Mă plmb oriune, cu mine sunt prietenii, familia, cunoscuţii”, a adăugat Gabriel Hăncean.

Generația care va construi o societate diferită 

Cum va arăta lumea celor din Generaţiile Z şi Alfa atunci când vor ajunge la maturitate este greu de anticipat. Tehnologia se schimbă intr-un ritm galopant, iar obiceiurile oamenilor, la fel. În plus, sociologii spun că un rol important îl va avea și nivelul de trai.

„Dar cred ca va fi o societate matură şi o societate mult mai corectă. Dacă mă gândesc şi în anii 80 se vorbea despre perioada 2000 ca de un viitor apocaliptic. Ei bine, am trăit aceşti ani 2000 şi nu au fost aşa. Într-adevar orânduirea din 2000 era total diferită de cea din 1980. Unde oamenii aveau alte principii şi valori. În anii 2040 probabil că vom trăi într-o societate foarte mult tehnologizată dar nu trebuie să fie o societatea neapărat negativă”, a explicat psihologul Anca Boalcă.

„Gândiţi-vă că din 1985 şi până în prezent intervalul de timp nu este foarte lung, tehnologia s-a dezvoltat rapid, prin urmare ne putem aştepta ca societatea viitorului, un viitor de 40 de ani, să arate cu totul atlfel”, a spus sociologul Gabriel Hâncean.

„Aceşti copii ne vor duce către o societate diferită! La 30 de ani vor fi președinţi de ţară!”, a adăugat Nicolae Manolescu.