Sari la conținut

Hărțuirea în școli | Crește numărul plângerilor

 „Eu sunt Mountain Man, de la Munteanu, aşa îmi zic fetele, ea e Tănase Man, tot de la numele de familie. Avem colegi care au dantura mai proeminentă şi li se mai zic castor sau cei cu ochelari”, a spus o elevă. 

Când îi spui unui om gras, grăsuţule, uneori poate să reacţioneze pozitiv, alteori negativ, dar dacă îi zici baleno. Sunt glume la sfârşitul zilei”, a adăugat o altă adolescentă.

Asemenea glume înseamnă, de fapt, comportamente agresive, iar incidenţa lor a crescut de 20 de ori mai mult în cazul băieţilor.

„Întotdeauna se găsesc copii care doresc să iasă în faţă, care doresc să fie cool, cum se spune în lumea lor, şi atunci ei consideră doar aşa pot să ajungă acolo, ceilalţi copii, victime, se simt daţi deoparte, nu găsesc o cale pentru a reveni şi aşa se ajunge la abandonul şcolar, la tentativă de suicid, automutilare”, a precizat președintele Asociației „Telefonul Copilului” Cătălina Surcel.

Cifrele sunt îngrijorătoare. Numai psihologii Asociaţiei „Telefonul Copilului" au primit anul trecut 2000 de solicitări de sprijin.

Cele mai frecvente forme de abuz cu care se confruntă copiii din zilele noastre sunt bullying-ul de tip relaţional, cel fizic, verbal, dar şi bullying-ul din mediul online.

Vârsta victimelor este cuprinsă între 10 şi 18 ani. Pentru mulţi părinţi, fenomenul e necunoscut, iar numele lui un mister.

Însă efectele pot fi extreme. Aproximativ patru la sută dintre copii au declarat că au încercat să se sinucidă ca să scape de batjocură, umilire şi porecle înjositoare.