Sari la conținut

Iminenta apocalipsă post-antibiotice. Medic: Vaccinurile rămân cea mai bună armă împotriva infecțiilor

Rezistenţa la antibiotice provoacă, în prezent, moartea a 700.000 de oameni în fiecare an. Acest bilanţ ar putea creşte până la 10 milioane în 2050, dacă nu se iau măsuri rapid, atrag atenţia autorităţile britanice.

„Bacteriile sunt tot mai rezistente la acţiunea atibioticelor pe care le utilizăm în acest moment. Motivul este că medicamentele sunt folosite exagerat, iar bacteriile nu mai mor, ci evoluează”, spune David Williams, directorul unei companii farmaceutice.

În plus, industria farmaceutică nu mai scoate clase noi de antibiotice din anii '80. De la începutul anilor 2000 încoace, giganţii farma au renunţat, rând pe rând, să mai producă antibiotice. În ziua de astăzi, numai cinci din primele 50 de companii mai produc antibiotice. E explicabil: tot procesul - de la cercetare şi până la testele clinice şi aprobare - durează un deceniu şi îl poate costa pe producător şi un miliard de dolari.

În aceste condiţii, experţii britanici fac şi recomandări. Ei propun un plan care ar trebui să stimuleze companiile de medicamente, autorităţile şi oamenii să acţioneze. Printre măsurile propuse se numără o campanie globală de informare, acces la condiţii minime de igienă şi măsuri sporite de prevenire a răspândirii infecţiilor în spitale.

Nu în ultimul rând, experţii cred că pentru a veni cu metode inovatoare de combatere a infecţiilor, companiile farmaceutice trebuie stimulate financiar şi propun un bonus de un miliard de dolari pentru fiecare nou antibiotic produs, scrie BBC.

Perspectiva este sumbră: în câţiva ani, medicamentele de pe piaţă nu vor mai fi eficiente.

„În cazul unei infecţii, noi nu ne mai revenim sau starea noastră de sănătate se înrăutăţeşte până în punctul în care nici măcar antibioticele nu ne mai ajută. Pentru noi, antibioticele sunt vitale, sunt o chestiune de viaţă şi de moarte”, spune Michael Winehouse, pacient diagnosticat cu fibroză chistică.

Încă de acum doi ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertiza că rezistenţa la antibiotice este tot mai mare şi a devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial.  

Medicul Cristian Oană a explicat, la Digi24, de ce devin bacteriile rezistente la antibiotice și care este cea mai bună și mai ieftină armă pe care o are omenirea împotriva lor.

Majoritatea infecțiilor întâlnite sunt infecții cu virusuri, care nu necesită tratament cu antibiotice. De altfel, doar una din zece infecții este bacteriană și doar în cazul acestora sunt active antibioticele, spune medicul.

Pe de altă parte, rezistența la antibiotice este „o chestiune evolutivă”, spune Cristian Oană.

Toate antibioticele pe care le ştim au existat sau există în stare naturală. Într-un miliard și ceva de ani de evoluție biologică, bacteriile s-au luptat între ele. Primul antibiotic, penicilina, era de fapt o substanță produsă de o ciupercă, ce omora o bacterie. La rândul ei, bacteria aceea producea ceva ce omora o altă bacterie și așa mai departe. Între timp s-au selectat și acele exemplare rezistente. Atunci când vii cu un antibiotic, toate bacteriile care nu sunt rezistente sunt omorâte, iar cele care au rezistență, fie naturală, fie dobândită, încep să se înmulțească. Și atunci devine din ce în ce mai greu să le omori”, spune medicul.

El adaugă însă că antibioticele nu omoară bacteriile, ci fragilizează apărarea bacteriei. „Imunitatea noastră este cea care le distruge”, spune medicul.

Cristian Oană explică și de ce s-au mai inventat mai puține antibiotice în ultimii ani: „Durează cam 10 ani și costă cam un miliard de dolari pentru a pune pe piață un produs nou. Invențiile sunt produse de laboratoarele marilor universități sau de start up-uri care sunt legate de universități, care descoperă o moleculă. Ca să poți să dovedești că e activă la om, e un lanț foarte lung, nu pot face acest proces decât marile firme farmaceutice, din cauza costurilor. Descoperirea costă puțin, dar punerea pe piață este de lungă durată și costă foarte mult”.

Din punct de vedere al costurilor, companiile preferă să pună pe piață medicamente cu durată mai mare de utilizare.

Majoritatea tratamentelor cu antibiotice durează între cinci și 15 zile. Comparați asta cu un medicament pentru hipertensiune sau pentru colesterol, pe care îl iei 30-40 de ani. Sigur că firma câștigă mult mai mult dintr-un medicament pe care îl folosești 30 de ani decât dintr-unul pe care îl folosești cel mult 14 zile. Un producător nu vrea să investească un miliard de dolari pe care nu poate să-l recupereze”, spune Cristian Oană.

În aceste condiții, ce soluții are omenirea?

Nu ne întoarcem în secolul 19, nu pentru că imunitatea noastră e mai dezvoltată, ca oameni – sau e ceva mai dezvoltată, datorită vaccinurilor. Vaccinurile au rezolvat principalele boli infecțioase care omorau. Vaccinurile rămân cea mai bună armă pentru a lupta împotriva infecțiilor. E și cea mai ieftină”, spune medicul.

În plus, s-au îmbunătățit și condițiile de igienă, și alimentația, iar oamenii muncesc cinci zile pe săptămână și au timp să se odihnească.

„Dacă ai confort, rişti să te îmbolnăvești mai puţin, chiar şi cu bacterii”, spune medicul.