Sari la conținut

În ce condiții s-ar întoarce în țară românii din străinătate

La fiecare 5 minute, un român pleacă din ţară pentru a munci în străinătate. O arată statisticile analiştilor economici din Oradea care au determinat autorităţile locale să ia măsuri. Astfel, ca să-i atragă înapoi acasă, vor să-i sprijine să-şi deschidă o afacere în oraşul natal.

Gabriel Demian şi Cristian Pantea sunt doi orădeni din generaţii diferite care au plecat cu mulţi ani în urmă la muncă, în Austria. Unul este maistru zidar, iar celălalt angajat la o fabrică de parchet. Au acumulat experienţă şi bani, iar acum se gândesc să investească în mici afaceri la ei acasă.

Gabriel Demian: „Cu experienţa câştigată dincolo 26 de ani, cred că aş putea aduce un aport pozitiv pentru România şi Oradea. Sunt două lucruri pe care Oradea le spune bine, despre turism şi bineînţeles, imobiliare.”

Cristian Pantea: „Vreau să mă întorc evident înapoi în România. 40-50 de mii de euro ar fi banii pentru începutul unei afaceri, să te întorci în ţară şi să începi o afacere.”

Pentru a face asta, însă, au nevoie de implicarea autorităţilor.

Reporter - Ce ar trebui să vă ofere în primul rând Oradea pentru a vă întoarce?

- Mai multe facilităţi, facilităţi fiscale, să te ajute să începi o afacere.

- Taxele în primul rând să le reducă.

Florin Birta, viceprimar al municipiului Oradea: „Avem nevoie de aceste persoane să investească banii economisiți în economia locală.”

Nadia Haş, director executiv adjunct Direcţia Economică din Primăria Oradea: „Putem gândi o formă de stimulare prin acele facilităţi la plata impozitelor şi taxelor locale pentru investiţii peste 100 de mii de euro, 50 de mii. Practic, pragul îl stabilim noi şi e dedicat exclusiv pentru cei care se întorc în ţară.”

Miza acestor măsuri este una foarte mare, spun specialiştii.

Dacian Palladi - analist şi consultant în afaceri: „64% din cei plecaţi fac economii în mod constant. Aproximativ 44 de milioane de euro, am calculat noi, au reuşit să economisească într-un an orădenii.”

După anul 1990, 14.000 de bihoreni au luat calea străinătăţii.

Un exemplu de succes este cazul lui Alexandru, un braşovean care în anul 2000 a făcut un curs de frizerie, iar apoi şi-a perfecţionat tehnica în străinătate. Cu banii adunaţi acolo, când a revenit acasă a investit zeci de mii de dolari într-o frizerie în centrul vechi al Braşovului.

Alexandru Cotizo Dicianu, administratorul unei frizerii: „A avut un impact cât de cât OK, oamenii au gustat conceptul. Sunt care gustă şi care nu gustă conceptul. Cine e umblat prin lume ştie despre ce e vorba. Eu zic că România are o şansă. Totul e de educaţie, concepţii, lumea trebuie să se schimbe."

Şi Lucian a plecat peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune. A plecat în Italia, pentru că salariul din România nu îi acoperea niciodată chetuielile.

Lucian Lungu: „E un sacrificiu, e un efort, dar, după cum v-am spus, pleci pentru că nu îţi permiţi să..., nu ai siguranţa că o să ai de mâncare până la sfârşitul lunii aici. Acolo grija asta dispare. Am plecat cu gândul să ne întoarcem după doi, trei ani.”

Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, numai în 2014 au plecat din judeţul Iaşi peste 18.000 de oameni la muncă peste hotare.