Sari la conținut

„În patru lăbuțe”. Comentariul lui Dragoș Pătraru pe tema pelerinajelor religioase

Dragoș Pătraru a explicat că oamenii „săraci și necultivați” sunt ușor de manipulat în diverse scopuri. De asemenea, realizatorul TV a spus că credința nu se exprimă prin înconjurarea bisericilor în genunchi. 

Citiți și: Între credință și misticism. De ce se roagă românii la „semnele divine” apărute la tot pasul?

Se mișcă serios ceva așa în tine când vezi oameni care înconjoară o biserică în genunchi și pe coate. În primul rând, ți-e milă, prin ce trec oamenii ăștia de fac așa ceva? În al doilea rând, îi e jenă, nu vrei să vezi așa ceva. Mi se pune un nod în gât. Credința nu trebuie să aibă de-a face cu târâtul în patru labe, Dacă asta înseamnă credință eu spun pas. Dacă asta ar fi credință, i-am vedea și preoți făcând așa, ce și-ar mai juli burțile.

Suntem înapoiați și săraci. Dacă oameni ar crede și ar vedea că problemele lor sunt rezolvate de instituții, poate nu s-ar mai freca de pământ așa. E vorba de nevoi, de multe probleme, o boală, o pensie, o butelie. Dacă nu ai aceste nevoie, credința arată cu totul altfel.

De ce cred ei că dacă merg în patru labe le crește Iohannis pensiile? De ce sunt dipuși să își dea votul pentru un pui congelat. Cu un om sărac și necultivat pot să faci cam ce vrei. Pe el îl mulgi și de ultimul ban pentru construirea unei biserici, pe el îl pui să voteze cum vrei pe mai nimic. De-aia țara ne vrea proști, de-aia instituțiile ne umilesc în fiecare zi. Și cea mai mare greșeală este să ne credem superiori, să o ținem cu glumele, iar alegeri să le spunem acestor oameni că sunt proști pentru că votează altfel decât vrem noi. Vrem nu vrem, oamenii ăștia sunt imaginea României”, a spus realizatorul. 

50.000 de pelerini la Mănăstirea Nicula din Cluj

Zeci de mii de pelerini au ascultat Liturghia în care mitropolitul Clujului a vorbit despre credinţă şi terorism

Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a condamnat terorismul care pune „în pericol identitatea spirituală a oamenilor” şi a vorbit despre Europa care, „în virtutea unei corectitudini politice (...) nu mai face referire la rădăcini”, avertizând că astfel ne confruntăm cu o „cădere spirituală a Europei” care ar putea fi cauza pentru care „îngăduie Dumnezeu să fie atâtea atentate”.

„Dacă este vorba de atentate teroriste şi de războaie, ele se duc cu arme. Cine le oferă arme?! Şi pentru ce? Pentru a câştiga bani, chiar cu preţul catastrofelor”, a spus ÎPS Andrei Andreicuț.

Credincioșii au petrecut noaptea în curtea mănăstirii, pe culcușuri improvizate din pături și s-au rugat pentru sănătate și iertarea păcatelor. Unii au venit de la sute de kilometri distanță.

Credincioșii vin an de an la Nicula, atraşi de legenda icoanei care ar fi plâns în urmă cu câteva secole.

„Vin de când eram cu bunica de când eram mic și am păstrat tradiția”, a spus un credincios.

Călugării au pregătit mii de sarmale şi sute de cozonaci pentru pelerini. Trei zile au muncit călugării de la Mănăstirea Nicula pentru hrana pelerinilor.

Au fost cam 15.000 de pelerini şi în Arad, la mănăstirea catolică Maria Radna

Se vede, oamenii parcă arată altfel. Au o faţă mai senină, o faţă mai degajată... sunt puţin altfel decât acasă”, a spus preotul paroh la Basilica Maria Radna, Andreas Reinholdz.

O tradiţie a pelerinilor este să căute rădăcini care ar avea proprietăţi miraculoase pe dealul din spatele bisericii.

„Lacrimile Maicii Domnului. Care se găsesc numai în zilele Sfintei Mării din 15 august până în 8 septembrie. După aceea dispar”, a spus un pelerin.

Prima liturghie la Maria Radna s-a ținut în limba croată. Pe parcursul zilei au avut loc si slujbe în română, germană şi maghiară.

15.000 de pelerini la Mănăstirea Putna

Curtea Mănăstirii Putna a fost neîncăpătoare pentru cei peste 15.000 de pelerini veniţi din toate colţurile ţării.

Venim în fiecare an pentru că ne plac slujbele, la hram nu există să lipsim”, a spus un pelerin.

Ne rugăm pentru binele nostru, pentru sănătate, pentru binele copiilor”, a adăugat un alt pelerin.

La finalul slujbei, credincioşii au vizitat şi mormântul lui Ştefan cel Mare, aflat în biserica mănăstirii Putna.