Sari la conținut

Întoarcere în timp la Galați. Parada costumelor de epocă

Grădina Publică din Galaţi s-a întors în timp cu 100 de ani. Pe alei s-au plimbat domnişoare în rochii de la începutul secolului al XX-lea şi domni în uniformă, iar în parc au răsunat acordurile melodiilor la modă în perioada interbelică.

„Sunt un sergent de artilerie de la regimentul 3 Franţa, Brăila. Am venit în Grădina Publică din Galaţi poate întâlnesc vreo domnişoară gata să se mărite şi să ne legăm destinele”, își explică rolul Marius Mitrof, consilier la Direcţia de Cultură Galaţi.

Domnişoarele, majoritatea eleve ale Liceului de Artă, au fost fascinate de rochiile pe care le-au împrumutat de la teatrul din oraş şi s-au lăsat admirate de cei veniţi să se plimbe în parc.

„Aș fi vrut să trăiesc în perioada asta când femeile erau foarte elegante, nu purtau pantaloni”, spune Cerasela Andreea Buţă, elevă la Liceul de Artă Galaţi.

„Este o perioadă foarte frumoasă, o perioadă în care oamenii aveau mai mult respect în primul rând şi ţinuta lor era mult mai frumoasă faţă de ceea ce este în vremea noastră”, este de părere Andreea Şerban, elevă la Liceul de Artă Galaţi.

Atmosfera, atitudinea celor care vin cu romantismul din trecut, dragostea de plăcut, de frumos, romantic. (Reporter: Lipseşte acum?) Da, eu sunt pentru alt secol”, mărturisește una dintre spectatoare.

Un loc important în călătoria în timp l-au avut reprezentanţii minorităţilor, mai ales că în perioada interbelică grecii, turcii şi ruşii formau jumătate din populaţia oraşului.

„Măslinele de... renumitele măsline de Kalamata, sosul tzatziki făcut din iaurt, castravete, usturoi şi mărar, băuturi tradiţionale greceşti, vinul retzina şi ouzo”, explică Rodoclia Zamfiropol, preşedinta Comunităţii Elene Galaţi, care sunt preparatele-fanion ale minorității.

Puţini ştiu probabil că în 1837 Galaţiul a devenit porto franco şi s-a dezvoltat foarte mult; că după 1856, după Războiul Crimeei, aici a avut sediul Comisia Europeană a Dunării; că tot Galaţiul era cel mai important oraş din perspectiva consulatelor din România, după Bucureşti aveam cel mai mare număr de reprezentanţi diplomatici, 22”, spune Cătălin Negoiță, organizator al evenimentului de sâmbătă.

Călătoria în timp a fost organizată de Direcţia de Cultură ai cărei şefii spun că vor să o transforme într-o tradiţie a oraşului.