Sari la conținut

La ce boli se expun consumatorii de covrigi

Piaţa Unirii. Una dintre cele mai aglomerate zone din Bucureşti. Sute de oameni trec pe aici în fiecare clipă. De-a lungul a 50 de metri, două covrigării, două patiserii şi un fast-food îşi dispută clienţii. Oameni pe fugă, unii flămânzi, alţii doar pofticioşi. În spatele tejghelei se munceşte la foc continuu, pentru că cererea este uriaşă.

Făină, drojdie, sare şi apă. Se frământă bine, până se face aluatul, după care mai multe mâini dibace modelează coca în formă de covrig. Apoi covrigii sunt fierţi câteva minute în apă cu zahăr, rostogoliţi prin mac, sare sau susan şi puşi în cuptorul electric. La final, sunt rumeni şi buni de mâncat. Sunt cumpăraţi cu miile în fiecare zi, dimineaţa, la prânz şi seara.

„Înlocuiesc micul dejun cu o gustare pe care o iau în drum spre şcoală, locul de muncă. Este o gustare care să le astâmpere foamea, este o gustare al cărui principal beneficiu este şi că salvează bani. Se simt vinovaţi şi principala manifestare a faptului că se simt vinovaţi se vede din faptul că nu mai cataloghează respectiva gustare ca fiind mic dejun”, a spus Loredana Ionel, directorul de dezvoltare al unei companii de studii de piaţă.

Un meniu nu tocmai sănătos, atrag atenţia medicii. Valoarea nutritivă a covrigilor este zero. Adică organismul nu-şi poate extrage necesarul de vitamine şi fibre de care are nevoie, în ciuda faptului că un covrig mâncat pe fugă oferă senzaţia de saţietate.

Ai mâncat un convrig, peste o oră poţi foarte linistit să mănânci o masă fără niciun fel de problemă. De fapt este un aport caloric inutil din cauza faptului ca nu ai ştiut să îţi gestionezi timpul, că ţi-a fost lene să îţi faci sandvişul aseară”, a precizat Simona Tivadar, medic de diabet şi boli de nutriţie.

Excesul e cel care dăunează sănătăţii, iar pancreasul va fi afectat dacă obişnuim că mâncăm mulţi covrigi. La fel şi intestinul gros, şi asta din cauza ingredientelor nu tocmai sănătoase.

”Avem pâine albă, adică pâine fără niciun fel de fibre, avem ulei, avem margarină în aceste produse, toate preparate termic, adică grăsimi hidrogenate până la urmă şi combinaţia respectivă este nocivă pentru organism, ne predispun la diabet, la hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, în special colesterolul rau care se poate depune pe vas şi produce boala coronariană”, a spus nutriţonistulLygia Alexandrescu.

De aceea, doctorii recomandă moderaţie de fiecare dată când vrem să mâncăm covrigi sau pateuri.

Totul este să nu mănânci zilnic, şi în cantităţi mari. La convrig, pe lângă faptul ca este bogat în calorii, pentru că este bogat in hidrocarbonate, mai există şi altecva - au un aport de sare deosebit. 150 de grame de covrigi pot să aducă până la 3.000 de miligrame de cloruri de sodiu pe zi. Aportul de sare este foarte mare. Ingestia mare de sodiu este legată foarte mult de apariţia hipertensiunii arteriale”, a spus şi Alexandru Oproiu, medic gastroenterolog.

Pe lângă sare se adaugă acum şi alte ingrediente. Aşa se vând covrigii cu crenvurşti, cu şuncă şi caşcaval, cu dulceaţă sau ciocolată care cresc exponenţial numărul de calorii din acest produs popular şi care a ajuns să ţină loc de mic dejun, prânz şi cină.