Sari la conținut

La ce trebuie să fii atent când îți alegi o locuință

Dacă primii arhitecţi ai României au construit şi frumos, dar şi trainic, astăzi, cei mai mulţi constructori aleg varianta "merge şi aşa". Casele, vilele, blocurile sunt ridicate în grabă, înghesuite şi deseori nu respectă nici măcar normele elementare de siguranţă. Din acest motiv, un grup de arhitecţi a decis să îi ajute pe oameni să afle la ce trebuie să fie atenţi când îşi aleg o locuință.

În România, sunt aproape 9 milioane de locuințe, iar un milion au fost ridicate după 1989. S-a construit mult, dar nu neapărat şi bine. Graba proprietarilor şi dorinţa dezvoltatorilor imobiliari de a face un profit cât mai mare au făcut ca puţine construcţii să respecte normele de siguranţă.

Florin Enache, arhitect, inițiatorul proiectului: „Sunt multe blocuri noi care sunt în situația să nu mai respecte nici niște minime standarde pe care le respectau blocurile comuniste atât de blamate. Sigur că locuința în comun nu e o bucurie, însă este cea mai accesibilă financiar... E foarte important aspectul care ține de siguranță, mai ales că România, și în special Bucureștiul, are această mare calitate de mediu construit aglomerat și în zonă seismică.”

S-a acționat atât din exterior cu cele cinci autoscări, cât și din interior cu echipaje de pompieri. Avem dificultăți foarte mari din cauza materialelor din care e construită mansarda, lemn și polistiren, inexistența pereților care să pună piedică la foc, care să impiedice propagaraea focului pe orizontală. Incendiul se manifestă pe o suprafață de aproximativ 1000 de metri pătrați. Pe măsură ce autospecialele de la fața locului rămân fără apă vin altele", a spus purtătorul de cuvânt al ISU.

Nu doar construcţiile noi sunt făcute de mântuială. De exemplu, mai multe blocuri din Capitală aflate în reabilitare au ajuns să fie inundate. Muncitorii au decopertat terasa şi au lăsat-o aşa, iar după mai multe zile de ploi apa a ajuns în casele oamenilor.

Eugenia Gheorghe, locatar: „Înainte, până să decoperteze, n-am avut probleme, dar acum... Situatia e că s-au apucat, au decopertat și n-a mai venit nimeni să continue pe motiv că nu au materiale, că nu primesc materiale ca să continue și în momentul în care primesc materiale își continuă lucrările".

7 din 10 cumpărători de locuințe din România sunt nemulțumiți de condițiile care li se ofera, în timp ce în Europa numărul lor scade la 2 din 10. Problemele de care se lovesc încep de la fundație, izolație, geamuri, scări, pereți şi uneori nu se termină niciodata. Din acest motiv, Florin Enache şi echipa sa de arhitecţi încearcă să îi înveţe pe oameni cum să îşi aleagă o locuinţă sigură.

Florin Enache, arhitect, inițiatorul proiectului: „Sunt elementele pe care nu le vezi și de care dacă nu te lovești să te afecteze în fiecare zi, nu le conștientizezi. Dacă nu ai o formulă prin care să controlezi calitatea structurii casei, de aici poate să înceapă totul, mai ales în cazul unui cutremur. Pentru această structură de multe ori există un metru cub de documente numai că la capitolul control sunt la culme. Și asta înseamnă că ce ai în metrul cub de documentație nu știi sigur dacă e și în realitate.”

România este ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari. Cu toate acestea, românii nu apelează la arhitecţi decât pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, care de cele mai multe ori se face într-un birou și nu pe șantier, aşa cum ar fi normal. Puţini ştiu să verifice dacă s-a respectat proiectul iniţial sau care este calitatea materialelor folosite de constructor.

Florin Enache - arhitect, inițiatorul proiectului: „În cunoștința colectivă, să zicem, arhitectul, mai ales pentru o casă privată, înseamnă de cele mai multe ori, un dosar pentru primărie și o stampilă pătrată. Ori partea asta de autorizare de construire înseamnă de fapt maxim 10% din misiunea mea ca arhitect.”

Mădălina Zaharia, arhitect: „Este foarte ușor să inovezi tehnic, în schimb e mai greu să schimbi comportamentul, atitudinea oamenilor, diferența de limbaj și de cunoștințe între arhitecți și beneficiari trebuie compensată printr-o educație sau un pachet de cunoștințe mai accesibil și pentru ei.”

Constructorii nu sunt singurii care poartă o responsabilitate când vine vorba despre siguranţa noastră. De exemplu, în cazul unei evacuări de urgenţă dintr-o parcare, prea puţini şoferi cum să acţioneze. O demonstrează un experiment.

Mădălina Zaharia, arhitect: „În experimentul pe care l-a făcut Florin a fost vorba de durata sau de câte mașini pot ieși în același timp dintr-o parcare. Pentru că experimentul s-a întâmplat cu trei mașini și s-a cronometrat cam cât durează accesul și ieșirea. O mașină reușește să parcheze în 2 secunde cu fața, dar în schimb când e nevoie să plece durează 7 secunde sau poate chiar mai mult. Atunci ideal ar fi să existe acest flow al mașinilor care intră pe o parte și ies pe cealaltă...”

Cei care vor să cumpere o locuinţă trebuie să fie atenţi la promisiunile dezvoltatorilor. Să citească de două ori contractele şi să nu le semneze ca primarul. În caz contrar, investitia lor se va duce pe apa sambetei.