Legenda camembertului românesc
Aici se fabrică, după o reţetă din moşi strămoşi, brânza de Năsal cunoscută drept camembertul românesc. Grota naturală în care se pune brânza la maturat este secretul, spun cei care o prepară. Acolo este o bacterie care, în numai 20 de zile, schimbă total gustul şi aspectul brânzei, iar acest lucru a fost descoperit întâmplător de nişte ţărani care locuiau în zonă, pe vremea grofilor.
Mircea Pop are o fermă cu 40 de vaci de unde colectează peste 800 de litri de lapte la fiecare două zile. Două treimi din producţie se duc la fabrica de brânzeturi din grota de la Ţaga. Acolo se face brânza de Năsal, un caş aparte, specific zonei, supranumit camembertul românesc. „Bineînţeles că suntem mândri din cauza asta. Noi furnizăm laptele de aici, fiind din Ţaga, normal, că unde să ducă laptele, la fabrică...”, a declarat Mircea Pop. O cisternă preia laptele de la fermier şi îl duce direct la grotă.
Aici o întâlnim pe Claudia, soţia lui Mircea Pop, care lucrează în fabrica de brânzeturi ca laborant şi verifică la fiecare sosire a cisternei calitatea laptelui primit. Alături de ea, în mica fabrică de la Ţaga mai lucrează încă patru oameni, printre care şi Liviu Vârva. El cunoaşte toate etapele prin care laptele trece pentru a se transforma în celebra brânză de Năsal. Laptele intră de la cisternă într-un tanc izoterm, după care intră în procesul tehnologic de pasteurizare, printr-o pompă intră cu un plutitor ca să nu iasă afară, după ce ajunge la pasteurizare la temperaturi, intră în sala de procesare. Apoi, în laptele fiert se adaugă cheagul care îl ajută să se transforme în brânză.
Odată obţinută, este tăiată apoi în bucăţi şi presată în forme. Brânza de Năsal va rămâne în aceste forme preţ de 16 ore, iar apoi va fi mutată în saramură unde va mai rămâne încă 12 ore. De acolo va ajunge direct în grotă unde rămâne la maturat între 18 şi 20 de zile.
În grotă, temperatura este constantă şi umiditatea ridicată, de 90-95%. Bacteria transformă în timp brânza într-un sortiment de neegalat, spun specialiştii. Secretul brânzei de Năsal este grota, care are o lungime de 125 de metri şi de 5 metri lăţime. Datorită unei bacterii care se dezvoltă aici, brânza de Năsal își schimbă gustul şi devine ceea ce ştim cu toţii că reprezintă acest produs.
Legenda spune că de mult, ţinutul Ţaga se afla sub stăpânirea unui grof bogat. Atunci, mai mulţi ţărani din Năsal, au furat caşul cu gândul de a pune ceva pe masă copiilor şi, pentru a nu fi descoperiţi, l-au ascuns în grota din localitate. L-au lăsat acolo, temându-se de răzbunarea stăpânului până într-o bună zi, când unul dintre ţărani s-a întors în grotă să ia caşul. Mare i-a fost mirarea când a observat că, în ciuda mirosului, gustul brânzei a devenit mult mai bun, iar culoarea s-a schimbat într-un gălbui roşiatic.
Rețeta a rămas neschimbată de atunci. În grotă brânza este întoarsă acum o dată la două zile pentru a se matura uniform. „O spălăm cu apă cu sare, o soluţie de apă cu sare, pe ea se face un mucegai şi noi prin spălare, îndepărtăm mucegaiul, ăsta-i procesul de fermentaţie, aşa se comportă brânza în procesul de fermentaţie, face mucegai, apoi face mâzga asta roșiatică şi asta deja se poate da la consum”, a spus Adrian Mârza, angajat al fabricii. În 2013, fosta fabrică în care se producea a fost închisă.
A fost însă redeschisă un an mai târziu de 60 de fermieri care s-au constituit într-o cooperativă. ,,Noi, chiar dacă suntem fermieri, am înţeles că trebuie să faci parte din anumite structuri care oarecum merg odată cu vremurile”, a spus Călin Fărgaciu, preşedintele Cooperativei Agricole Someş Arieş. Acum, fiecare bucată de brânză este ambalată individual în cutii de lemn.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
