Sari la conținut

Lipsa banilor taie din viteza trenurilor

Pe calea ferată existau, la finalul anului trecut, 445 de restricţii de viteză. O parte au fost ridicate. Există, însă, în continuare sute de kilometri de şină pe care se circulă cu frâna trasă. Acum trenurile sunt obligate să reducă viteza în 386 de puncte.

„Înseamnă trenuri întârziate, înseamnă disconfort al pasagerilor, înseamnă îndepărtarea călătorilor, deci venituri mai puţine la compania de călători şi cheltuieli mai mari”, spune Rodrigo Maxim, lider de sindicat CFR.

Constanţa - Mangalia. Deşi pe alocuri trenul prinde şi 60 de kilometri la oră, sunt porţiuni întregi unde mecanicul de locomotivă este obligat să tragă frâna.

În condiţiile în care trenul circulă pe porţiuni mari cu viteze care nu depăşesc 35 de kilometri la oră, nu e de mirare că cei 43 de kilometri se parcurg într-o oră şi 20 de minute.

Există, însă, kilometri întregi unde bicicletele au chiar şanse să câştige cursa în faţa trenurilor, spune deputatul Ovidiu Ganț, care s-a plâns şi ministrului transporturilor de vitezele ruşinoase ale trenurilor româneşti.

„Pe relaţia Braşov-Vinţu de Jos este dezastru. Terasamentul este un dezastru şi trenul merge cu viteze din astea de 10 kilometri pe oră. Este o chestie cronică. Şi nu e numai acolo. Păi eu în fiecare săptămână vin cu trenul de la Timişoara la Bucureşti şi de fiecare dată are o oră întârziere pentru că sunt probleme pe parcurs”, afirmă Ovidiu Ganţ.

Potrivit Autorităţii de Siguranţă Feroviară, pe calea ferată din România sunt peste 1.243 de puncte periculoase. În 2009, erau doar o mie. Explicabil, dacă ne gândim că 8.700 de kilometri de şină ar avea nevoie de reparaţii capitale. CFR SA are în acest scop alocaţi în acest an doar 3,3 milioane de euro, suficient pentru doar 3 kilometri.

În aceste condiţii nu ar trebui să ne mire că în România o călătorie cu trenul durează cu 40% mai mult decât în Ungaria, sau că la noi trenurile circulă cu viteze de două ori mai mici decât în Germania sau Marea Britanie.