Sari la conținut

Marțea Albă. Ce nu e bine să facem astăzi

Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după praznicul Sfintelor Paști și se termină în duminica următoare numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paști la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

5-platou-decorativ-cu-oua-vopsite-si-flori-albe-pentru-masa-de-Pasti

Săptămâna luminată stă sub semnul luminii și prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele „Veniți de luați lumină'”.

În primele secole ale creștinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului), care erau botezați în noaptea de Paști, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii. În această săptămână, ei veneau în fiecare zi la Biserică, participând la Sfânta Liturghie și împărtășindu-se cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau „luminați", iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei „Săptămâna cea luminată", notează Agerpres.

În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările și citirile din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morți a Mântuitorului.

Chiar și slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni, indiferent pentru cine ar fi săvârșită (preot, călugăr sau credincios), este înlocuită de slujba Învierii. Se cântă la mort „Hristos a Înviat !".

O altă particularitate liturgică a acestei săptămâni o reprezintă zilele de miercuri și vineri, care sunt însemnate în calendar cu „harți". În aceste zile, în care în mod obișnuit este post se dezleagă la toate mâncărurile de dulce, pentru bucuria Sfintei Învieri.

În a treia zi de Paște, denumită și Marțea Albă, nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade — una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alături de perioada Octoihului și de cea a Triodului) — vine de la cartea Penticostar, care se folosește în mod deosebit în cultul ortodox în perioada dintre Paște și Rusalii (50 de zile).

Aceasta perioadă se distinge prin luminozitate, prin frumusețe și prin bucurie a întregii creații, ceea ce se exprimă prin rânduieli cultice cu totul specifice ce se săvârșesc în Biserică. Totul pare învăluit în alb, totul este lumină, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserica Sa. Și bisericile se înveșmântează în alb și veșmintele preoților. De aceea, aceasta perioadă a Penticostarului este perioada când se cântă în toate împrejurările „Hristos a Înviat !'” și cântări de bucurie: „Veniți să ne luminăm popoare! Veniți să ne bucurăm de Învierea lui Hristos !''

În tot acest timp, creștini ar trebui să se salute cu urarea „Hristos a Înviat !” și de la Înălțare, „Hristos S-a Înălțat !”, urmată de răspunsul „Adevărat a Înviat !” și „Adevărat S-a Înălțat !”.