Sari la conținut
News Alert

Mărturiile răniților din Colectiv: „Am plâns pe patul de spital la gândul că unii oameni spun că noi am meritat această soartă”

Asistentă: Eu sunt, eu râd foarte tare şi... avem tot soiul de scheme, cântăm... ei mai degrabă, că pe mine m-au dat afară de la cor.

Medic: Acum râde, după ce a stat trei zile non-stop în spital.

De aproape două săptămâni, medicii şi asistentele îşi petrec mult mai mult timp cu tinerii răniţi în Clubul Colectiv decât cu propriii copii.

Andrei Trifu, pacient: „Știu noaptea, ştiu cum era mama mea când stătea în ţară cu mine şi eram mic şi venea şi se uita la mine să vadă dacă sunt ok când dorm, dacă respir... aşa fac ei în fiecare noapte.”

El ştie ce noroc a avut fiindcă a scăpat cu câteva arsuri pe braţe. În câteva zile va fi externat şi deja are planuri pe termen lung. Să devină arhitect şi să susţină un concert cu trupa lui de rock. Invitata de onoare va fi colega de salon, Andreea.

Medic: N-am zis că mergem la terasă?

Andreea, pacientă: La terasăăăă... în parc, la terasă, oriunde.

Andreea are şi ea arsuri pe braţe, însă şi căile respiratorii uşor afectate de gazele toxice inhalate. Cel mai rău însă o doare faptul că nu îi va mai vedea niciodată pe opt dintre prietenii săi. Mai are de luptat cu asta.

Andreea Popescu, pacientă: „Când am ajuns foarte aproape erau mulţi leşinaţi chiar la ieşire şi n-am putut să calc peste ei, am întins mâna şi m-a tras cineva afară. Nu pot să vă explic de ce eu... eu am fost cu 12 prieteni acolo.”

În alt salon, alţi tineri înceracă să treacă peste prejudecăţile şi comentariile negative pe care le-au auzit.

Alexandru Plângu, pacient: „Am auzit vorbe şi am plâns aici pe patul de spital la gândul că unii oameni se gândesc despre noi că am meritat această soartă. Nu, nimeni n-a meritat şi nimeni nu merită această soartă.”

Mult mai puternice, spun ei, au fost valurile de solidaritate din ţară şi din străinătate, dar şi încurajările medicilor.

Andrei Carantino, medic primar chirurgie, Spitalul Bagdasar Arseni: „Învăţăm că noi trebuie să fim alături de ei, că nu o facem degeaba. Adică fiecare pacient care pleacă din spital vindecat sau aproape vindecat este un mare succes şi o mare bucurie pentru noi toţi.”

Niciunul dintre tineri nu va uita însă noaptea tragediei.

Alexandru Plângu, pacient: „Cred că iertarea va veni uşor uşor, dar nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat, pentru că dacă am uitat, se va întâmpla din nou.”

Medic: „Ce? Credeţi că noi nu plângem? Şi ei, şi ziariştii plâng, toată lumea plânge!”

Tragedia „Colectiv” | Numărul celor care au murit a ajuns la 54

Stresul post-traumatic se tratează mai repede prin realitatea virtuală

Tragedia Colectiv | Salvatorii au nevoie de ajutor psihologic

24 de minute | Gabriel Diaconu: Să semnezi pentru viața sau moartea altcuiva e îngrozitor de greu