Sari la conținut

Micile „atenții” sunt tot mită. Cum ne putem vindeca de corupție?

Discutăm aproape zilnic despre corupție. De ce? Pentru că România continuă să fie în topul celor mai corupte țări, pentru că în orice sondaj de opinie te uiți, asta e problema cea mai mare pe care o reclamă toți românii. Dar și pentru că există acest paradox: ne deranjează foarte tare corupția, dar mai bine de jumătate dintre noi declarăm că nu avem nimic împotrivă să oferim un cadou, să facem un favor pentru a obține un serviciu de la administraţia publică.

Cum se explică asta? Probabil prin faptul că atunci când vorbim despre corupție ne gândim doar la politicieni, la marii oameni de afaceri, la tunurile imobiliare. Nu și la plicurile pe care, uneori, unii dintre noi le dau.

În strategia națională anticorupție 2016-2020 sănătatea și educația au fost adăugate că domenii vulnerabile, de aceea pentru început ne uitam la aceste două sectoare.

Cum arată corupția în educație și în sănătate

Un profesor universitar este prins cu mită de ofițerii anticorupție.

- În birou ați avut persoane care v-au lăsat bani. Știți pentru ce?

- Probabil că în intenția de ... Ce știu eu ? Să-i ajut sau ceva...

- V-au lăsat bani?

- Au lăsat, da.

- În ce scop v-au lăsat bani?

- Da' păi, eu știu în ce scop mi-au lăsat? Eu i-am mai ascultat, i-am mai consultat, i-am mai ...

- Aveți examen astăzi?

 - Am și astăzi...

Profesorul universitar este din Cluj, iar ofițerii au descoperit în biroul lui mai multe plicuri cu bani. Pe fiecare plic era trecut numele unui elev. În urma perchezițiilor a fost reținut.

„Salariile mici pot fi o cauză, dar nu pot fi o scuză”, spune Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educației.

23 % dintre români cred că principală problemă din educație este corupția.

„Se referă la toate tipurile de numiri în sistemul de educație;  toate scandalurile de plagiat care continuă să ocupe prima pagină a știrilor; micile cadouri care se dau profesorilor pentru atenție sporită la clasă sau directorului pentru ca un anumit copil să ajungă într-o anumită clasă”, spune Radu Nicolae, manager de program la Centrul de Resurse Juridice.

Cazul învățătoarei de la Școala 10, acuzată că cerea bani părinților pentru cadourile profesorilor este deja celebru: „O cafea din-aia și o ciocolată dați?! Nu, eu nu știu dacă sunteți săraci sau nesimțiți, pe bune!” - spunea cadrul didactic în înregistrarea făcută de părinți.

„Este un mod de-al nostru de a fi servil profesorului, ceea ce nu este în regulă”, consideră Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți despre practica de a se da profesorilor cadouri de sărbători.

„Nimeni nu spune că un părinte nu poate să ofere o ciocolată. Dar este un gest benevol. Nu este un gest impus. Eu am fost cel care a făcut verificarea situației de la Școala 10. Aici este o problemă de integritate. Dacă eu, ca părinte, vreau să îi ofer educatoarei fiicei mele un buchet de flori din toată inima - pentru munca pe care o face ea la școală, nu pentru că eu vreau ca al meu copil să fie cumva favorizat în relațiile pe care le are cu ceilalți copii... Atâta vreme cât toți înțelegem această chestiune, nu este nicio problemă. Problema apare în momentul în care discutăm despre impuneri, discutăm despre constrângeri. Una din aceasta este că fie trebuie să mergi la after school-ul pe care îl organizez eu (...) Ca și meditația...”, spune Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educației.

„Fiecare profesor, la rândul lui, poate să facă meditații, este dreptul lui să facă, dar nu cu elevul de la clasă, există și o recomandare în acest sens , este și o hotărâre de guvern 583/2016, care se referă la strategia natională anticorupție la nivel național, și la capitolul educație menționează foarte clar că nu este legal să faci meditații cu propriul elev”, spune Iulian Cristache, reprezentantul părinților, care recunoaște că sunt foarte multe cazuri în care părinţii sunt constrânși să ducă copilul la meditații cu profesorul.

„Inclusiv noi ne facem rău prin acceptarea unui astfel de profesor de la clasă, poate să fie cel mai bun profesor, nu e o problemă, dar ne plătim notele. Este imposibil că acel profesor să-i dea o notă mică la clasă în momentul în care se întâlnește săptămânal cu acel elev și îl meditează”, explică Iulian Cristache.

76 % dintre români cred că mita și relațiile sunt cea mai ușoară cale de a obține servicii publice.

Patru din 10 români văd corupția ca principală problemă în sistemul de sănătate.

Florin Chirculescu, chirurg: „O să vă spun un argument care de foarte multe ori mă pune pe gânduri, deși au trecut atâția ani. Când îi refuzi pe pacienți sau pe rudele lor, efectiv le cade fața. Pentru foarte mulți dintre români a refuza onorariile ilegale să le zic, ilegale de fapt și sunt, înseamnă că nu mai am nicio șansă, înseamnă că mor! Este o problemă extrem de dificilă, este o mentalitate și după cum bine știți, tradițiile bune sau rele, nu are importanță, sunt cele care se erodează cel mai greu”.

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „În sănătate corupția e mai complicată decât strict în politică, să spunem. Pentru că, de multe ori, pentru un medic care câștigă de 20 de ori mai puțin decât colegul lui care lucrează în Germania sau în Anglia, cu care a fost coleg de facultate, nu e doar o chestiune de a-şi păstra verticalitatea, ci e vorba şi de sacrificiu. E un sacrificiu personal pe care un medic trebuie să și-l asume. Un medic care lucrează într-un sat sau într-un orăşel să refuze de pildă plicul sau să refuze diverse compromisuri. Or, atunci când te duci la Medicină mergi acolo pentru că ai vocaţie de călugăr sau de martir. Nimeni nu se duce la Medicină.... Şi suntem, noi toţi, suntem neobrăzaţi dacă le cerem astfel de sacrificii medicilor. Unii dintre ei sunt în stare să o facă. Și sunt de admirat, şi de respectat, dar mulţi nu. Şi până la urmă e uman, e greu să îi acuzi că sunt aşa cum sunt din cauza unui sistem care te obligă uneori la asta. Asta nu înseamnă că îi deculpabilizezi, dar să ridice piatra cel care nu are păcat”.

Românii se feresc să vorbească despre cadouri sau favoruri. Unu din zece români refuză să spună dacă ar da bani pentru a obține ceva de la administrația publică. În schimb, doar 2% dintre europeni refuză să vorbească despre mită.

64% dintre români cred că în ultimii ani a crescut corupţia. Jumătate dintre români sunt de părere că singurul mod de a reuşi în afaceri este să ai relaţii politice, iar unu din cinci români ar face o favoare ca să obţină ceva de la administraţia publică.

Ce știu copiii despre corupție

- Voi când învățați bine și vine și va dă o notă mică... Nu simiți așa, că ...

- Da, îți vine să plângi.

- Exact! Și de unde vine chestia asta? Cum îi zice la asta? Cum îi zice când primești ceva că meriți, ai primit o notă că ai merit, ai fost cuminte și ... și vine cineva și ți-o ia!

NEDREPTATE! Știți cuvântul asta? Nedreptate?

Vlad Mixich este medic, jurnalist și expert în politici de sănătate. În timpul liber și voluntar la un afterschool din Clinceni, la 16 kilometri de București. Unde încearcă să le explice unor elevi de clasa a treia ce e aceea corupție. Și culmea e că după doar două astfel de „lecții”, puștii chiar care au înțeles câte ceva.

Irena, elevă: Corupția, de exemplu, are două sensuri: nedreptate și furtul. De exemplu, dacă eu fur 200 de lei și polițistul mă prinde, eu îi dau 100 să mă lase și polițistul acceptă suma.

Și asta e rău? De ce e rău?

Irena: Pentru că, de exemplu, poate să continue tot așa și țara asta nu ar mai fi așa cum e. Păi s-ar ajunge să se corupă și primarul, și președintele, și tot așa... Legile ar fi schimbate doar pentru că un om vrea așa.

Ce vrei să te faci?

Irena: Bibliotecară,

Crezi că o bibliotecară ar putea să fie coruptă?

Da!

Cum?

Irena: Păi...nu știu, tu furi cărți și îi dai nu știu, ceva pe care și-l dorește și nu ți se mai întâmplă nimic. Adică în loc să te oprească și să sune la poliție, ar sta pur și simplu și tu ai fura în continuare cărți.

George, elev: Dacă colegul meu fură trei creioane și mie îmi dă unul, fac corupție, pentru că am luat din furtul lui.

„E o obligație că acest lucru să se întâmple în cât mai multe școli din România. Până la urmă, ăsta e și principiul de bază al oricăror diseminări, al oricăror valori. Trebuie să vorbești despre ele tot timpul”, spune Vlad Mixich.

Asta și-a propus, încă din 2013, și Ministerul Educației. Să le vorbească tuturor elevilor din România despre corupție. Strategia Națională Anticorupție scrisă atunci, prevedea „Introducerea tematicii anticorupție (cu caracter teoretic și practic, adaptată vârstei elevilor) în cadrul programelor școlare și a activităților extracurriculare”.

După patru ani însă, în nicio școală de stat nu se țin astfel de cursuri. Cei care au conceput strategia sunt totuși mulțumiți de restul măsurilor puse în practică.

„Rezultatele au fost, sper eu, remarcabile. Peste 1.400 de profesori din două regiuni de dezvoltare formați. (...) Am avut opt seminarii regionale în care am discutat despre implicarea profesorilor în prevenția corupției în educație. De asemenea, am avut o cercetare sociologică importantă. Prima cercetare sociologică după 1990 care vorbește despre percepția actorilor din educație, despre percepția acestui fenomen”, spune Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educației.

O cercetare din care a reieșit că 80 la sută dintre elevi cred că „Oricine ar ajunge într-o funcție înaltă ar căuta să obțină venituri ilegale”.

„Bineînțeles am avut și o platformă dedicată prin care cetățenii puteau să sesizeze incidente de integritate în procesul educațional care a funcționat și care functionează și în continuare”, completează Gabriel Ispas.

Echipa Digi24 n-a reușit să vadă cum se poate sesiza o faptă de corupție în educație, pentru că de câte ori a accesat platforma, nu a funcționat. Însă, oricine are informații despre un angajat la stat, din orice domeniu, care cere bani sau favoruri, poate face o sesizare la numărul unic pus la dispoziție de Ministerul de Interne: TELVERDE ANTICORUPȚIE 0800 806 806

Peste zece mii de români au sunat anul trecut. Iar pe baza acelor reclamații s-au deschis 27 de dosare penale și s-au făcut 7 acțiuni de prindere în flagrant.

Sesizările nu trebuie să vină însă doar de la cetățeni. Primii care văd că cineva cere sau acceptă o șpagă sunt colegii de serviciu. Numai că, de regulă, colegii tac. Chiar și în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 una dintre principalele provocări menționate este teama angajaților de a raporta abaterile disciplinare.

„Este rolul profesorilor din școală de a opri astfel de incidente și de a interveni direct. Unii pot spune că este lipsă de colegialitate. Nu este lipsă de colegialitate. Lipsă de colegialitate este la cel care neînțelegându-și rolul lui în școală, îi pune într-o situație delicată pe toți ceilalți”, spune Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educației.

„Să nu mai stai pe margine înseamnă ca atunci când îți vezi colegul, de pildă, implicat într-o chestie necurată să îi atragi atenţia. Chiar dacă îţi asumi riscuri. Să nu zici nu e treaba mea, nu mă bag. Mi-aduc aminte că valoarea maximă pe care am învăţat-o eu în anii 90 este să stai cuminte în banca ta. Îţi aminteşti? Cu mâinile la spate. Ăsta era lucrul cel mai important. Stai cuminte în banca ta! Şi o generaţie întreagă care e educată aşa. Stai cuminte în banca ta! Nu, nu aşa trebuie să fie lucrurile! Dacă eu sunt medic şi am un coleg care văd că condiţionează actul medical e de datorai mea şi ca medic, şi ca om să-l trag de mânecă. Orice riscuri mi-aş asuma. Oricâtă antipatie mi-aş atrage din partea lui”, subliniază Vlad Mixich.

Ce e de făcut?

„Noi, părintii, trebuie să fim responsabili, să fim uniți și obiectivi în același timp, pentru că este imposibil ca la nivelul unei clase, unde sunt 30 de părinti, profesorul să constrângă 30 de părinţi să facă meditații, ca propriii copii să facă meditații cu acel profesor. Nu trebuie să mai fim lași, egoiști și să vedem sistemul de învățământ ca un avantaj prin prisma propriului copil și atunci noi trebuie să reacţionăm. Reacția este uneori întârziată, mai ales atunci când vorbim despre școli și spitale, pentru că atențiile nici măcar nu mai sunt percepute ca mită”, spune Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinţi.

„E o chestiune de mentalitate într-adevăr, am fost de curând cu bunica mea la spital. Tată meu a fost, de asemenea, în spital cât am fost ministru. Nu am putut convinge nici pe unul, nici pe celălalt să nu ofere ceva infirmierelor, nu i-am putut convinge, pentru că există foarte înrădăcinată ideea că dacă nu le dai ceva, atunci nu se poartă frumos cu tine. Din păcate, lucrul acesta nu este întotdeauna foarte departe de adevăr”, arată Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății.

Pe de altă parte, așa de tare ne-am obișnuit cu ideea la spitale se merge cu plicul, încât nu facem diferenţa dintre mit şi realitate. Spunem suntem obligați chiar şi atunci când nu ne cere nimeni nimic.

Să ne schimbăm mentalitatea, să transformăm nedreptatea în dreptate, pentru că așa e normal și moral. Dar nu numai de aceea. Ci și pentru că darea de mită se pedepsește și ea, cu închisoare, de la 2 la 7 ani.

„E ușor să spui merge și așa! Sau..altfel nu se poate! Nu? Pare mai la îndemână să lași lucrurile să-și continue cursul distructiv, fără să faci nimic. Însă atunci când tu însuți participi la perpetuarea unui sistem vicios, nu numai că îți riști libertatea, dar îți vei păta reputația. Iar unele pete nu se mai șterg” - este ceea ce se spune într-un clip al Direcției Generale Anticorupție.

Când ne facem bine? Nu putem scăpa de corupție decât prin două metode. Prin frică și prin educație. Frică doar statul poate să o inspire, prin măsurile pe care le ia, prin condamnări și pedepse. Educația ține și de stat, dar ține și de noi.

Urmăriți mai jos emisiunea „Plan detaliu” în varianta integrală, unde puteți găsi și un interviu cu procurorul Romulus Varga, şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General, în care acesta vorbește despre „mica corupție” și pericolele sale.

Emisiunea „Plan detaliu”, realizată de Teodora Ghenciu, poate fi urmărită în fiecare duminică la Digi24, de la 20:30. În ediția din 5 noiembrie, Teodora Ghenciu abordează o temă de interes, intens dezbătută zilele acestea, mai ales în mediul online: hărțuirea sexuală  și fenomenul #metoo.