O decizie a CCR din 2014 nu permite Consiliului General al Municipiului Bucureşti să devină acţionar

Primăria Capitalei a înfiinţat recent societatea comercială pe acţiuni Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti SA, aceasta având doi acţionari: Consiliul General al municipiului Bucureşti -99,99% şi Service Ciclop, o altă firma a municipalităţii -0,01%. În plus, municipalitatea vrea să înfiinţeze alte 20 de societăţi comerciale pe acţiuni după aceeaşi reţetă. În 2014, în contextul transferării unui pachet de acţiuni la Portul Constanţa de la Guvern la Consiliul Local Constanţa, Curtea Constituţională a României a dat o decizie potrivit căreia consiliile locale nu pot fi acţionari la aceste companii, această calitate putând fi deţinută, eventual, doar de unitatea administrativ teritorială, în cazul nostru Municipiul Bucureşti, scrie Hotnews.ro.

Gabriela Firea explică în urmă cu câteva zile într-un interviu acordat Agerpres cum se va constitui acţionariatul celor 19 firme şi cum va fi Consiliul General acţionar cu participaţie de 100%.

"Până la urmă, tot 100% Consiliul General- acţionar, prin cele două societăţi, cea nou înfiinţată- peste nouăzeci şi ceva la sută- şi un mic procent, pentru că asta este legislaţia, o altă companie sută la sută a municipalităţii".

De asemenea, într-un comunicat al Primăriei, transmis recent presei, se precizează că societatea care se va ocupă de producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice va avea că unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Întrebată care va fi contribuţia Consiliului General, atât din punct de vedere financiar, cât şi în natură, Gabriela Firea a spus că aceste detalii vor fi stabilite într-o şedinţă:

"La şedinţa din data de 28 februarie, Consiliul General se va exprima în legătură cu acordul de principiu pentru înfiinţarea acestor societăţi, urmând ca la o altă şedinţă de Consiliu General să se stabilească toate aceste detalii, inclusiv participarea cu bunuri, participarea la capitalul social, organigramă, cum va spuneam, AGA, Consiliu de Administraţie".

Pe 28 februarie, majoritatea PSD - ALDE din Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi-a dat acordul de principiu marţi ca Primăria Capitalei să înfiinţeze 19 societăţi comerciale pe acţiuni.

Prin decizia Curţii Constituţionale a României Nr.574 din 16 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr.216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" S.A. Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa, Curtea a reţinut:

"Potrivit art. 121 alin.(2) din Constituţie, dispoziţii dezvoltate, la nivel infraconstitutional, de art.23 alin.(1) şi art.36 alin.(2) lit.c) din Legea nr.215/2001, consiliul local este un organ deliberativ cu caracter colegial, prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii. În acest sens, în calitate de autoritate a administraţiei publice locale, consiliul local exercită atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe şi municipii. Pe de altă parte, conform art.21 alin.(1) din Legea nr.215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte. Rezultă aşadar că, în calitatea să de autoritate deliberativă a administraţiei publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică şi prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercită drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice. Dimpotrivă, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea să de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi şi obligaţii pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul sau public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile şi asumându-şi obligaţiile existente în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale. Aplicând acest considerente de principiu la prezenţa cauza, Curtea reţine că transmiterea dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni deţinut de stat, prin Ministerul Transporturilor, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa, iar nu către Municipiul Constanţa, contravine dispoziţiilor art.121 alin.(2) din Constituţie, prin încălcarea statutului juridic constituţional şi legal de autoritate administrativă a consiliului local, care nu poate fi el însuşi titular de drepturi şi obligaţii asupra bunurilor domeniale, ci doar să le exercite în numele unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă", se arată în Decizia CCR.

Într-un răspuns transmis la solicitarea HotNews.ro, primăria Capitalei susţine că decizia Curţii Constituţionale "nu este aplicabilă în cazul de faţă". Cu toate acestea, pentru a fi eliminate complet orice dubii cu privire la constituţionalitatea şi legalitatea infintarii de societăţi comerciale ale municipalităţii, în toate actele constitutive acţionar va fi trecut "Municipiul Bucureşti prin Consilliul General".