Sari la conținut

Ordonanţa privind legea salarizării a fost aprobată

Foto: Agerpres

"Să nu uităm că această ordonanță (...) este despre oameni, despre oameni care ne-au comunicat frustrările pe care le au în sistem, ne-au comunicat încurajările pentru rezolvarea acestor disfuncționalități. Ce facem noi astăzi, prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență? (...) Încercăm să rezolvăm, să corectăm niște inechități, niște disfuncții majore care s-au strâns de ani de zile în sistemul public de salarizare, după o încercare ratată în 2010 de a avea o lege-cadru care nu s-a aplicat niciodată, deși ar fi putut să fie începută, să fie aplicată de ani de zile. Nu vom rezolva absolut toate problemele prin această ordonanță, dar știm exact ce rezolvăm, știm pe ce date stăm și știm că peste 650.000 de oameni din administrația publică centrală vor beneficia de prevederile acestei ordonanțe", a afirmat ministrul Muncii Dragoş Pîslaru.


FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE "SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA"

FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE "INVATAMANT"

Dragoş Pîslaru declara, luni, că impactul bugetar al corecţiilor financiare pe care le va aduce ordonanţa privind salarizarea bugetarilor va fi între 800 şi 900 de milioane de lei pentru ultimele patru luni ale acestui an, iar anul viitor, cu tot cu bonusuri de sănătate, acesta se va situa undeva între 2,5 - 2,6 miliarde de lei, actul normativ având o susţinere majoritară în cadrul Consiliului Naţional Tripartit.

El a precizat că prin includerea educaţiei ”ca famillie ocupaţională” de la 1 august 2016 cu 50% din grila pregătită pentru acest sector, jumătate din numărul total de persoane salarizate în sectorul public vor beneficia de corecţiile disfuncţionalităţilor existente în sistem.

Ministrul Muncii a arătat că principala nemulţumire a sindicatelor din educaţie, care au contestat ordonanţa, este legată de termenele de la care ar urma să fie aplicate corecţiile financiare, şi nu de principiile pe care le vizează ordonanţa privind salarizarea bugetarilor.

"Problema lor e legată de termen. Ei ar fi vrut ca, aşa cum există la sănătate o grilă care se aplică de la 1 august 2016, să existe şi la educaţie. Noi am explicat motivele pentru care nu se poate acest lucru”, a spus Pîslaru, precizând că ceea ce se face în sectorul de educaţie este să fie eliminată o lege specială dedicată sectorului.

El a subliniat că de la 1 august 2016 intră în vigoare toate corecţiile disfuncţionalităţilor, ceea ce înseamnă încadrarea în aceeaşi unitate la aceeaşi funcţie şi aceeaşi vechime.

De asemenea, Pîslaru a mai spus că grila pe sănătate care presupune, în ansamblul său, o masă salarială undeva spre 15% referitor la bugetul aferent în acest moment intră în vigoare începând cu 1 august 2016, urmând ca sectorul de sănătate să mai beneficieze de acel bonus de performanţă de 2% de la 1 ianuarie 2017.

În ceea ce priveşte grila pe educaţie, Pîslaru a spus că a definit grila integrală într-un mod similar cu cea de pe sănătate, dar 50% din aceste creşteri intră în vigoare de 1 august 2016, iar majorarea ei la nivelul întreg care se regăseşte în grilă intră în vigoare în decembrie 2017.

Totodată, de la 1 ianuarie 2018 este luat în calcul şi bonusul de performanţă pentru educaţie similar cu cel de la sănătate, a mai precizat ministrul Muncii.


Un profesor va câştiga între 1.896 şi 3.608 lei, în funcţie de specializare, grad şi vechime. Sunt noile salarii propuse de Guvern pentru angajaţii din Educaţie. Ordonanţa a fost discutată în şedinţa Executivului de astăzi.

În cea mai nouă formă a documentului pregătit de Guvern, un profesor din învăţământul preuniversitar va câştiga între 1.900 şi 3.600 de lei. Schema propusă de guvern ţine cont de vechimea în muncă, dar şi de gradul didactic.

Învăţătorii şi educatoarele cu vechime între 6 şi 10 ani vor avea salarii între 1.800 şi 2.000 de lei. Cei care au 30-35 de ani experienţă pot ajunge la un salariu de 2.650 de lei pe lună.

În cazul profesorilor şi învăţătorilor debutanţi, cu studii medii, salariile propuse pornesc de la 1.495 de lei şi pot ajunge la cel mult 1.862 de lei.

Mult mai mari sunt salariile în sistemul de învăţământ superior. Un profesor universitar cu 10 ani de experienţă poate câştiga, la final de lună, aproape 3.500 de lei. Leafa este dublă pentru cei care au acumulat peste 40 de ani în sistem.

Un nivel similar este trecut şi în dreptul celor cu funcţii de conducere. Salariul unui decan variază între 6.500 şi 7.660 de lei, în vreme ce un rector poate câştiga şi aproape 9.000 de lei pe lună.