Sari la conținut
News Alert

(P) De 3 ori mai mulți copii bolnavi în România comparativ cu restul Europei din cauza afecțiunilor respiratorii. Prof. Dr. medic pediatru Doina Anca Pleșca ne spune cum putem preveni această problemă

Infecțiile acute respiratorii reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate în întreaga lume, atât la copii, cât și la adulți. Bolile aparatului respirator reprezintă principala cauza de mortalitate infantilă cu un procent de 24,4% (anul 2015). Rata infecțiilor respiratorii inferioare la copiii de vârsta 0-4 ani este 12% anual, de 3 ori peste media europeană care este de 4%. România se confruntă cu o reală problemă de sănătate care determină o rată mare de internări în spital a micuților pacienți (1 din 3 copii sunt internați pentru afecțiuni respiratorii în sezonul rece).

Cum s-a ajuns în această situație și ce putem face pentru a scădea numărul cazurilor de îmbolnăvire în rândul copiilor, am aflat direct de la una dintre cele mai importante personalități medicale pe tema sănătății copilului: doamna doctor Doina Anca Pleșca, medic primar pediatru cu supraspecializarea în domeniul penumologiei pediatrice, director al departamentului de pediatrie din cadrul Facultatii de Medicină de la UMF ”Carol Davila” și managerul spitalului Clinic de Copii ”Victor Gomoiu”.

Doamna doctor ne explică pe larg cum s-a ajuns la această problemă, dar are și o soluție pentru părinții care doresc să crească rezistența copiilor la răceli și infecții: nutriția echilibrată și diversificată, bogată în nutrienți (prebiotice și vitamine A, C, D), poate să limiteze apariția infecțiilor respiratorii și digestive la copii.

1. Ce este imunitatea mai exact?

Prof. dr. Doina Pleșca: Imunitatea reprezintă modalitatea prin care organismul detectează și inițiază sinteza unor substanțe (de exemplu, anticorpi) cu ajutorul cărora se apără împotriva diferitelor agresiuni, dintre care cele infecțioase (boli virale, bacteriene, fungice, parazitare) sunt de departe cele mai importante. Aceste activități complexe de apărare exercitate de organism se realizează cu ajutorul unor organe, țesuturi și celule care alcătuiesc sistemul imun al individului.

2. De ce e atât de important să creștem rezistența sistemului imunitar al copiilor?

Prof. dr. Doina Pleșca: În primii 5-6 ani de viața, capacitatea funcțională a sistemului imun nu atinge maturitatea. Imaturitatea sistemului imunitar, fiind în proces de dezvoltare, este caracteristică sugarilor și copiilor mici. Acesta este și motivul pentru care orice întâlnire a copiilor și bebelușilor cu diferiți agenți infecțioși poate să producă episoade de îmbolnăviri recurente, dintre care cele respiratorii sunt de departe cele mai frecvente. Așadar, prioritar pentru părinți este să întreprindă toate măsurile (igiena, alimentație, stil de viață, etc.) pentru a asigura sugarilor și copiilor mici un sistem imun cât mai puternic.

3. În România, rata infecțiilor respiratorii inferioare la copiii de vârsta 0-4 ani este 12% la nivel de an, de 3 ori peste media europeană de 4%. De unde credeți că provine această rată ridicată la noi în țară?

Prof. dr. Doina Pleșca: În contextul unui sistem imun imatur, a factorilor de mediu poluanți si a predispozițiilor genetice, sugarii și copiii sunt mult mai expuși posibilității de a dezvolta infecții localizate la nivelul aparatului respirator. În țările dezvoltate, aproximativ 50% dintre consultații sunt reprezentate de bolile aparatului respirator. Aceste infecții sunt produse de agenți diverși: virusuri - marea majoritate a infecțiilor, bacterii, fungi, protozoare (animale microscopice unicelulare), factori care pot să afecteze căile respiratorii superioare și/sau inferioare.

4. Cât de gravă poate fi o infecție respiratorie la copiii mici?

Prof. dr. Doina Pleșca: De cele mai multe ori, evoluția infecțiilor respiratorii superioare (angine, rinofaringite acute, laringite, otite medii acute, etc) este blândă, autolimitată și, implicit, ușor de tratat. În anumite circumstanțe, infecția respiratorie poate să coboare la nivelul plămânului și să determine boli (pneumonia acută comunitară, bronșiolita acută, bronșită, traheobronsita acuta, etc) care evoluează mult mai sever. Asta depinde foarte mult de caracteristicile gazdei: copilul are o stare de nutriție proastă, are o suferință cronică pulmonară, cardiacă sau digestivă, primește o terapie imunosupresoare sau are un sindrom de imunodeficiență. De asemenea, dacă agentul infecțios este foarte puternic (germenele este foarte agresiv), se poate ajunge la complicații redutabile (suprainfectii bacteriene, extensia infecției la organe de vecinătate, septicemie, etc)

5. Așadar, întărirea sistemului imunitar la copiii mici ar trebui să fie o prioritate pentru părinți, nu? Cât de importantă e nutriția copiilor pentru un sistem imun cât mai rezistent?

Prof. dr. Doina Pleșca: În primul rând, o nutriție sănătoasă începe printr-o educație corespunzătoare, astfel că părinții trebuie să fie informați despre importanța alimentației naturale în protecția antiinfecțioasă. Prin intermediul unor componente cu rol imunomodulator, sistemul de apărare al sugarului se întărește. Foarte important de menționat este că, prin renunțarea la alimentația naturală, sugarul este expus la riscuri infecțioase diverse.

În cazul preșcolarilor, se recomandă o alimentație diversificata, sănătoasă și echilibrată bogata in legume, fructe și proteine de calitate. O componentă importantă a alimentației este reprezentată de laptele îmbogățit cu prebiotice și vitaminele A, C, D, formulă bogată în minerale, componente care ajută la fortifierea organismului.

6. Ați menționat mai sus prebioticele: ce sunt și cum pot acestea să reducă nivelul infecțiilor în rândul copiilor?

Prof. dr. Doina Pleșca: Prebioticele sunt ingrediente alimentare (fibre) nondigerabile care au un efect benefic asupra organismului prin stimularea creșterii și/sau a activității unor bacterii intestinale, astfel contribuind la îmbunătățirea sănătății organismului. Prebioticele sunt prezente și în laptele matern sub formă de oligozaharide.

Prebioticele acționează la mai multe niveluri de apărare ale sistemului imun intestinal:

  • favorizează dezvoltarea unei flore intestinale sănătoase;
  • stimuleaza sinteza de acizi grași cu lanț scurt;
  • realizează un mediu acid intestinal - ambele având efecte antibacteriene;
  • stimulează dezvoltarea țesutului care are un rol în dezvoltarea imunității.

Cu alte cuvinte, prebioticele favorizează dezvoltarea unei flore intestinale sănătoase la care se asociază un sistem imun optim.

7. Și vitaminele A,C și D au un rol important pentru un sistem imunitar puternic. Puteți explica cum funcționează acestea, care e rolul lor pentru organism și cum pot fi integrate în alimentația copiilor?

Prof. dr. Doina Pleșca: Vitamina A (Retinol) este esenţială pentru creşterea şi integritatea funcţională a celulelor epiteliale, pentru vederea normală, pentru sinteza unor proteine. În plus, aceasta vitamină ajută la creşterea oaselor şi dinţilor și are rol în creșterea imunității. Necesarul de vitamina A se poate asigura prin consumul de morcovi si toate legumele şi fructele colorate în galben şi portocaliu.

Vitamina C sau acidul ascorbic contribuie la formarea celulelor roşii ale sângelui, la dezvoltarea oaselor şi ţesuturilor, ajută la întărirea gingiilor şi a vaselor de sânge, reducând învineţirea în cazul loviturilor. Această vitamină este necesară pentru creşterea şi maturarea normală a celulelor, ajută organismul în lupta împotriva infecțiilor și facilitează absorția fierului din alimente. Principalele surse de vitamina C sunt citricele, fructele roșii, ananasul, legumele cu frunze verzi (ardei, varza, etc.). Dupa vârsta de 6 luni de viață, odată cu diversificarea, acestea pot fi introduse în alimentația sugarilor.  

„The sunshine vitamin” sau vitamina D este în prezent considerată mai mult decât o simplă vitamină. Există tot mai multe dovezi asupra importanței vitaminei D în buna funcționare nu doar a sistemului osteoarticular, ci și pentru celelalte aparate și sisteme ale organismului, cel mai important, în prezent, fiind rolul acestei vitamine în stimularea apărării împotriva infecțiilor (creșterea imunității).

8. De ce există mai multe răceli și infecții în sezonul rece?

Prof. dr. Doina Pleșca: Sezonalitatea infecțiilor respiratorii, cele mai frecvente întâmplându-se iarna, a fost corelată și cu faptul că vitamina D are o sinteză scăzută în sezonul rece. Deficitul de vitamina D la copil joacă un rol important în recurența infecțiilor respiratorii. Mai mult, s-a demonstrat că există o legătură între nivelul seric al vitaminei D la gravidă și exprimarea unor gene, care vor condiționa riscul de infecții respiratorii la copil. Astfel, suplimentarea cu vitamina D la gravidă se pare că ar avea efecte benefice asupra sănătății copilului.

Sursa majoră de vitamina D este reprezentată de sinteza cutanată mediată de razele ultraviolete. Cele mai bogate surse alimentare de vitamina D sunt: carnea de pește gras (somon, ton, macrou, sardine, etc.), carnea roșie, gălbenușul de ou, ficatul de vită, laptele și derivatele lactate, cerealele, nucile, merele, etc.

9. Deci integrarea vitaminei D în nutriția copilului poate preveni apariția unei infecții sau răceli ?

Prof. dr. Doina Pleșca: Da, se consideră că administrarea de suplimente de vitamina D poate reduce riscul apariției infecțiilor respiratorii la copil. Inițial, legătura între deficitul de vitamina D si problemele respiratorii au avut ca punct de plecare constatarea că există o rată crescută a infecțiilor respiratorii la copiii cu rahitism. Studiile efectuate în ultimii 20 de ani au explicat această legătură bazându-se pe rolul rolul important al vitaminei D pentru dezvoltarea un sistem imunitar puternic.

10. Care sunt ceilalți factori de care părinții trebuie să se îngrijească pentru a le oferi copiilor un sistem imunitar puternic?

Prof. dr. Doina Pleșca: Un factor de risc important în apariția infecțiilor respiratorii recurente îl reprezintă mediul în care trăiește copilul. Expunerea acestuia la diverși factori de mediu precum fumatul pasiv, aerul poluat, prezența de mucegai și umiditate, toate acestea cresc riscul îmbolnăvirilor respiratorii. Acești factori de mediu produc o permanentă iritație și inflamație a mucoasei sino-bronșice, modificări anatomice care creează condiții prielnice pentru contactarea germenilor infecțioși.

Igiena locuinței, igiena individuală, a alimentelor și tipul de alimentație joacă un rol important în prevenirea diferitelor infecții. Mai mult, e extrem de benefic ca părinții să înțeleagă care este importanța imunizării pentru copiii lor.

11. În concluzie, ce sfat aveți pentru părinții care vor să crească rezistența copiilor la răceli și infecții?

Prof. dr. Doina Pleșca: Prevenirea infecțiilor acute (respiratorii și digestive) care survin la copii se realizează printr-o dietă echilibrată, parte din ea fiind si laptele îmbogățit cu prebiotice si vitaminele A, C, D, dar și prin igiena somnului și respectarea calendarului de vaccinări.

Alimentația echilibrată și diversificată la care se adaugă și formulele de lapte de creștere îmbogățite cu prebiotice și vitaminele A, C, D reprezintă una dintre cele mai bune și la îndemână metode prin care părinții pot preveni infecțiile acute (respiratorii si digestive) ale copiilor. Integrarea laptelui îmbogățit în alimentația copiilor duce la scăderea numărului de infecții acute în creșe și grădinițe cu până la 10%, copiii având un sistem imunitar mai puternic și astfel o rezistență mai mare la agresiunile infecțioase.