Sari la conținut

Perspectiva sumbră a bătrâneții. Ce pensie vor avea românii în 2050?

Pensionarul român primește de la stat aproximativ 200 de euro pe lună, în timp ce într-o Grecie falimentară pensia medie este de aproape 900 de euro, iar în Franţa depășește 1.000 de euro.

Conform ultimelor date raportul dintre salariu şi pensie este egal pentru contribuabilii români și cei europeni. Așa că singura soluție rămasă este cea de creștere a salariilor pentru a avea pensii la nivelul europenilor. Dar nici aceasta nu este perfectă, cel puțin nu la ritmul de emigrare al angajaților din România.

Presupunând că până în 2050 salariul mediu pe economie va ajunge pe la 1.000 de euro, vestea proastă este că un pensionar român va primi atunci tot o pensie de sub 300 de euro pe lună. În același timp, un pensionar european va primi, aproape 1.200 de euro pe lună dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 3.000 de euro.

Care este soluția? Economisirea? Dar cât din salariu ar trebui să pui deoparte pentru a nu avea o bătrânețe în lipsuri și nevoi?

„Undeva la 5-6 la sută din venitul nostru ar trebui să meargă într-un cont de economii pentru acea perioadă”, spune Melania Mirea, director fond de pensii.

Între timp, sistemul de pensii private obligatorii progresează, dar nu într-un ritm care să promită lucruri senzaționale. Doar 15% dintre români și-au ales voluntar fondul de pensii iar restul au fost distribuiți în mod aleatoriu între fondurile existente, conform legii.

Sunt 7 fonduri de pensii private obligatorii la care contribuie acum 6,5 milioane de oameni. În total administratorii au strâns deja peste 22,5 miliarde lei, echivalentul a mai mult de 5 miliarde de euro.

La sfârșitul lui iulie, două treimi din bani erau investiți în titluri de stat, și aproape 20% în diferite companii listate la bursă. Cum dobânzile au tot scăzut și titlurile de stat au acum randamente infime.

Fondul administrat de Aegon are în acest moment un plus de 4% cel mai bun din acest an. Urmează Alico cu 3,9% şi BCR cu 3,74%.

Dar aceste fonduri sunt alimentate din partajarea cotelor de CAS pe care statul le colectează pe salariile angajaților din România. Concomitent cu lansarea lor, sistemul public a intrat pe deficit și acesta crește de la an la an, limitând practic posibilitatea creșterii pensiilor pentru actualii pensionari.