Sari la conținut

Petiţie pentru asfaltarea străzilor private din Cluj-Napoca

De cinci ani, Ciprian Oniga a încercat să găsească o soluţie pentru ca două străzi private dintr-un cartier nou din Cluj-Napoca să ajungă în administrarea autorităţilor locale.

Donaţia ar fi fost o variantă, respinsă însă de edili, care au motivat că străzile sunt prea înguste şi nu au spaţii de întoarcere, iar legea nu permite acceptarea unor astfel de străzi.

Prin urmare, bărbatul e decis să schimbe chiar el o hotărâre de Consiliu Local care stabileşte regulile în funcţie de care drumurile sunt introduse în domeniul public.

„Am făcut o petiţie online pentru a vedea cât se doreşte aceste lucru de cetăţeni, câte străzi sunt în această situaţie şi am observat că nici într-o săptămână am strâns aproape 1.100 de semnături”, spune Ciprian Oniga, iniţiator şi preşedinte de Asociaţie de Proprietari.

Aproape o treime din străzile din Cluj-Napoca sunt artere private, dublu faţă de acum doi ani. Şoferii sunt nevoiţi să facă slalom printre gropi, iar pietonii să meargă zilnic prin noroi.

Petiție: „Domnule Primar, Noi vrem asfalt!!!

„Problema este că se plătesc impozite la nivel de zonă B aici, adică a doua zonă a oraşului, cel puţin pe imobilul nostru cu 8 apartamente plătim 1.000 de euro anual şi nici măcar iluminat public nu avem”, spune un localnic.

„E groaznic că în fiecare an de două ori punem piatră, deşi am făcut demersuri pentru Primărie, dar nu au fost aprobate şi este greu pentru că piatra se tot tasează în interior şi tot trebuie să punem în fiecare an de două ori”, adaugă o localnică.

Autorităţile locale consideră că, deşi procedura stabilită în 2010 e complicată, este singura posibilă. Nicio stradă privată nu a fost preluată de municipalitate în ultimii cinci ani.

„Aceste cote părţi din drumul de acces trebuie recedate, desprinse din proprietăţile celor care locuiesc pe strada respectivă”, declară Oana Buzatu, purtător de cuvânt la Primăria Cluj-Napoca.

Petiţia online iniţiată de clujeanul Ciprian Oniga va avea însă efect doar dacă este semnată de 15.000 de locuitori ai oraşului şi dacă este validată de juriştii Primăriei Cluj-Napoca.