Sari la conținut

Planuri (controversate) pentru schimbarea la față a Capitalei

Cel mai controversat proiect e cel privind modernizarea zonei dintre Piaţa Unirii şi Piaţa Constituţiei. Arhitecţii au propus renunţarea la o bandă de circulaţie şi mutarea traficului la maginea bulevardului, pentru ca în centrul actualei şosele să fie amenajată o zonă pietonală. Oamenii care locuiesc în zonă nici nu vor să audă.

Nu dorim să se renunţe la niciun arbore. Nu dorim asimetrizarea. Nu dorim betonarea zonelor care în momentul de față sunt cu partea de iarnă între fântâni. Dacă se dorește pietonizare, se poate închide la sfârșitul săptămânii”, spune Maria Popescu, reprezentantul a 33 de asociaţii de proprietari din zona Unirii.

De ce să investesc aici niște bani când țevile de sub pământ se sparg , când apa vine ruginită la robinet, când Centrul Civic este pe cale să-mi cadă în cap?”, arată Dan Cristofor, reprezentantul unei asociaţii de proprietari de pe B-dul Unirii.

A fost o propunere care a deranjat, la care a renunţat, de fapt, acum. Vom lua o hotărâre”, spune Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei.

Acea zonă e moartă, nu funcţionează din punct de vedere urbanistic pentru ca nu există interese, adică e Piața Unirii și în partea cealaltă sunt autoritățile centrale, cu toate ministerele. Ca să îl revitalizezi trebuie să aduci în Piaţa Constituţiei cel puțin un punct de interes major.

Cea mai bună soluție era un concurs prin care oamenii să reușească să-și aleagă varianta cu care se identificau”, este de părere urbanistul Alexandru Pânişoară.

Planul Integrat de Dezvoltarea Urbană mai include modificarea esplanadei din faţa Sălii Palatului, reconfigurarea Pieţei Lavovari, remodelarea Pieţei Cantacuzino, plus construcţia unui pod pietonal peste Dâmboviţa, în faţa Curţii de Apel Bucureşti şi transformarea malurilor în zonă de promenadă.

Face ce se întâmplă de mulți ani de zile în toate marile capitale. Încearcă să creeze spaţii atractive, spaţii în care să crească accesibilitatea la maximum”, explică Mario Kuibuş, dezvoltatorul proiectului PIDU.

Pentru a trece de la teorie la practică, Primăria Capitalei are nevoie de bani.

„În jur de 280 de milioane de euro toate proiectele dintre care finanţabile european în jur de 180 de milioane”, arată Gheorghe Pătrașcu, arhitecul-șef al Capitalei.

În cazul în care consilierii generali vor fi de acord, proiectele vor începe în cel mult doi ani şi ar trebui terminate până cel târziu în 2023.